Potențialul turistic al județului Sibiu și valorificarea sa prin intermediul produsului turistic etnografic

Introducere

Turismul reprezintă din ce în ce mai mult o prioritate pentru un număr tot mai mare de țări care conștientizează faptul că prin dezvoltarea acestuia, venituri importante din turism pot fi obținute și ulterior direcționate înspre dezvoltarea lor generală.

Turismul este practicat încă din cele mai vechi timpuri, însă nu la nivelul la care este practicat în ziua de azi. În trecut populația se deplasa mai mult în scop de negoț cu ingrediente, sclavi sau pentru a găsi adăpost în vreme de război. În schimb în zilele noastre turiștii călătoresc în scop de relaxare, cunoaștere și tratament.

O dată cu trecerea timpului și a dezvoltării tehnologiei, turismul devine o parte tot mai importantă din viața omului. Numărul și tipul călătoriilor a început să se diversifice treptat, de la călătoriile pentru a studia în diferite școli, vizitarea rudelor, locurilor renumite, pentru tratament și pelerinaje, la vizitarea de case bântuite pentru experiențe unice, fotografierea avioanelor din aeroporturi, până la vizitarea de hoteluri unice de tip capsulă cum sunt cele din Japonia, dar mai ales pentru vizitarea muzeelor.

Lucru care se poate observa în principal pe rețelele de socializare, unde persoanele influente și nu numai postează milioane de fotografii, videoclip-uri pentru publicul lor țintă din locurile vizitate.

Vacanțele sunt des folosite de populație, din cauza mediului stresant în care aceștia își desfășoară activitățile zilnice. Activitatea turistică este facilitată de numărul vacanțelor, concediilor și de perioada de pensionare, lucru care îi oferă omului șansa la de a-și alege o destinație personalizată în funcție de prioritățile sale în care turistul își alege de fiecare dată altă destinație.

Turismul este o ramură a economiei, valorificată în țări cu un patrimoniu natural, cultural și mixt bogat în obiective turistice, tradiții, obiceiuri de o mare importanță care atrag anual milioane de turiști dornici de a descoperi, a se relaxa și explora frumusețile pe care patrimoniul acelei țări le are de oferit.

Această activitate de vizitare, explorare, relaxare pe care o fac turiștii nu aduc doar efecte pozitive teritoriului; prin creșterea numărului locurilor de muncă pentru locuitori, creșterea veniturilor din practicarea turismului, dezvoltarea căilor de acces, a instalațiilor, în care aceștia aleg să își petreacă vacanța. Ci din păcate aduce cu sine și efecte negative teritoriului în cauză, care duc la scăderea atractivității acelui loc o dată cu trecerea timpului. Printre aceste efecte negative se pot număra supraaglomerarea cu turiști în zonele des vizitate, lucru care duce la creșterea disconfortului pe care localnicii o resimt și care nu mai reușesc să își realizeze activitățile

de zi cu zi. Alte efecte negative se pot răsfrânge și asupra patrimoniului natural în care unii turiști aleg să își petreacă vacanțele. Se ajunge în aceste locuri la o poluare masivă a albiei râului în cazul în care zona este des vizitată de turiști, poluarea spațiilor verzi din interiorul orașelor, alterând astfel natura și distrugând habitatul în care trăiesc diferite specii de animale și plante.

Acest lucru duce în timp la scăderea atractivității din punct de vedere vizual al locului, lucru care afectează și activitatea turistică a spațiului, scăzând și numărul de turiști care frecventează acel teritoriu. Dacă nu se reușește protejarea patrimoniului natural și antropic, atracțiile care aduceau în aceea zona mii de turiști și care era un spațiu de recreere pentru localnici ar putea dispărea in timp.

O soluție în vederea combaterii efectului negativ, adus asupra zonei în cauză, ar putea consta în practicarea unui turism durabil sustenabil, care să vizeze mediul rural, și sau încurajarea descoperiri acestuia prin intermediul resurselor turistice existente în anumite zone etnografice dar și prin intermediul celor expuse în instituții culturale specializate , tematice, cum se întâmplă în cazul muzeelor etnografice.

În lucrarea de față, “Potențialul turistic al județului Sibiu și valorificarea sa prin intermediul produsului turistic etnografic” subiect ales în urma simpatiei mele pentru muzeele care transmit valori culturale publicului. Scopul general al lucrării de față este acela de a scoate în evidență importanța păstrării identității culturale ale unui popor cu o tradiție ca a noastră. Din acest motiv am decis ca în această lucrare, să scot în evidență, importanța promovării lor în mediile online și offline și introducerii lor într-un circuit. Am ales muzeele etnografice deoarece, acestea încearcă prin exponatele lor să păstreze vii amintirea vremurilor trecute, în care bunicii și străbunicii noștri au trăit.

Aceste muzee cu specific tradițional se întâlnesc cel mai des în zonele rurale; zone pline de datini și care doresc să aducă în atenția turiștilor faptul că, tradiția și cultura unui popor este cel mai important lucru pentru a se deosebi de alte popoare. Din această cauză, în lucrarea mea îmi doresc să scot în evidență faptul că tradițiile și obiceiurile poporului nostru trebuie păstrate și valorificate în sfera turistică.

Acest demers științific dorește să aducă în atenție acele câteva muzee etnografice existente în județul Sibiu și care încearcă să păstreze vii tradițiile, obiceiurile și obiectele vechi tradiționale ale sătenilor din trecut.

Doresc ca în încheiere să scot în evidență, obiectivele generale ale lucrării de față care își propune să scoată în evidență potențialul etnografic existent în județul Sibiu, astfel a reieșit o serie de obiective specifice, care conturează structura demersului meu științific:

- Accentuarea aspectelor teoretice din domeniul turistic (Capitolul 1)

- Surprinderea caracteristicilor potențialului natural al ariei de studiu (Capitolul 2)

- Prezentarea potențialului antropic al județului Sibiu (Capitolul 3)

- Cercetarea infrastructurii turistice aferente județului (Capitolul 4)

- Identificarea situației circulației turistice la nivelul județului Sibiu. Ilustrarea tipurilor și formelor de turism care se pot practica în județul Sibiu (Capitolul 5)

- Evidențierea percepției potențialilor turiști asupra fenomenului turistic la nivelul județului Sibiu (Capitolul 6)

- Conceperea unui pachet turistic original, creionat prin diferitele modalități de valorificare a patrimoniului turistic etnografic în județul Sibiu (Capitolul 7)

În încheierea demersului, care a avut ca scop introducerea în lucrare, doresc să mulțumesc coordonatoarei acestei lucrări Șef lucr. dr. Bianca-Sorina Pop-Răcășan, pentru sprijinul, răbdarea îndrumarea și mai ales indicațiilor de valoare oferite pe parcursul elaborării acestei lucrări.

1. TEORIE ȘI METODOLOGIE

1.1. Aspecte teoretice

Turismul reprezintă un ansamblu de activități pe care persoanele le realizează, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței obișnuite, pentru o perioadă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive” (Turcu & Weisz, 2008).

Turistul este orice persoană care se deplasează de la domiciliu spre unul sau mai multe locuri sau obiective având ca scop recreerea, odihna, cunoașterea, realizarea de activități altele decât cele pe care le îndeplinește în mod curent pe durata specificată (Ielenicz & Comănescu, 2013).

Prospectarea este un proces ce cercetare în teritoriu care cuprinde mai multe etape distincte.

Patrimoniul cultural național mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică (Ministerul Culturii, 2000).

Acesta reprezentând mărturii materiale ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acesta, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești, precum și a minorităților naționale la civilizația universală (Ministerul Culturii, 2000).

Obiectivul turistic este elementul sau ansamblu de elemente al resursei turistice, individualizat și introdus în circuitul turistic;

Patrimoniul turistic reprezintă ansamblul resurselor turistice și a structurilor edificate în scopul valorificării lor prin activități de turism.

Produsul turistic este un complex de bunuri și servicii concentrate într-o activitate specifică și oferite pachet consumului turistic.

Resursa turistică reprezintă o componentă a mediului natural și antropic, care prin calitățile și specificul ei este recunoscută și valorificată prin turism, în măsura în care nu este supusă unui regim de protecție integrală, în condițiile legii:

a) resursă turistică naturală: elemente geologice, geo-morfologice, speologice, de climă, de floră și de faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori;

b) resursă turistică antropică: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, case și ansambluri memoriale, elemente, structuri sau monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară etc.

Avram, V., Ciobanu, V., Deneș, N., Florea, I., Gîndilă , D., Giurgiu, S., Vulc, L. (1981). Sibiu monografie. București: Sport-Turism.

Badea, L., Caloianu, N., & Dragu, G. (1971). Județul Sibiu. București: Academiei Republicii Socialiste România.

Bărănescu, R. (1975). Turism și alimentație publică. Cluj Napoca.

Călinescu, R., Bunescu, A., & Pătroescu, N. M. (2011). Biogeografie. București: Didactică și pedagogică.

Chiriac, C. (1957). Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Sibiu.

Chiseliță, D. V. (2010). Patrimoniul cultural imaterial și modernitatea:Muzica tradițională în tranziție. Institutul Patrimoniului Cultural al A.Ș.M. Preluat pe Martie 14, 2023, de pe https://rb.gy/dvswk

Cocean, P. (1996). Geografia turismului. Carro.

Cocean, P. (2009). Mărginimea Sibiului Planificare și Amenajare Teritorială . Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană .

Cocean, P., & Dezsi, Ș. (2009). Geografia Turismului. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Crestenco, N. (2021). Particularitățile circulației turistice și importanța ei pentru dezvoltarea zonelor turistice . Cahul.

Dezsi, Ș. (2006). Patrimoniu și valorificarea turistică. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Donisă, I. (1977 a). Bazele teoretice și metodologice ale geografiei. București: Didactică și Pedagogică.

Donisă, I. (1987 b). Bazele teoretice și metodologice ale geografiei. Iasi: Universitatea "A.I.Cuza", Facultatea de Biologie,Geografie,Geologie-Centrul de multiplicare.

Glăvan, V. (2000). Turismul în România. București: Economică.

Guvernul României. (2023, Aprilie 8). Preluat de pe Ministerul Culturii direcția județeană pentru cultură Constanța: http://www.cimec.ro/Legislatie/L-182-2000-Patrimoniu-mobil-republicata-2014.pdf

Ielenicz, M., & Comănescu, L. (2013). Turism-Teorie și metodologie. București: Universitară București.

Ipatiov, F. (2020). Curs Metodologia cercetării în Geografia Turismului. Cluj-Napoca.

Irimuș, I. A. (2010). Relieful potențial și valorificare turistică. Cluj-Napoca: Risoprint.

Ministerul Culturii. (2000, Octombrie 25). Preluat de pe Ministerul Culturii direcția județeană pentru cultură Constanța: http://djcct.cultura.ro/index.php/acasa/legislatie

Muntele, I., & Iațu, C. (2003). Geografia Turismului, concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală. Iași: Sedcom Libris.

Oancea, G., Vartolomei, Ș., & Miclea, M. (2023, May 10). Sibiu See you in Transylvania. Preluat de pe Site-ul oficial al județului Sibiu: http://www.sibiu-turism.ro/

Organizația Mondială a Tursimului. (2022, Noiembrie 12). Preluat pe Noiembrie 12, 2022, de pe UNWTO | World Tourism Organization a UN Specialized Agency: https://www.unwto.org/tourism-and-culture

Răcășan, B. S. (2018). Turismul în spațiul rural-montan și de contact marginal din județul Cluj. Cluj-Napoca: Risoprint.

Răcășan, B. S. (2022). Note de curs Turism rural. Cluj-Napoca.

Răcășan, B. S. (2023). Conceperea și comercializarea produselor turistice. Cluj Napoca.

Rusan, D. N. (2015). Turismul balnear în stațiunea Ocna Sibiului. În S. T.- M. Direcția Municipală pentru Cultură, Cultura Medieșană (pg. 101-103). Mediaș.

Septimiu, C. (1975). Chestionarul în investigația sociologică . București: Științifică și Enciclopedică.

Sibiu Ghid Turistic. (2020, Martie 11). Preluat de pe ISJ Sibiu: https://www.isjsibiu.ro/

Singly, F. d., Blanchet, A., Gotman, A., & Kaufmann, J. C. (1998). Ancheta și Metodele ei: Chestionarul, Interviul de producere a datelor, Interviul comprehensiv. București: Editura POLIROM.

Susan, A. (1981). Geografia turismului. Cluj-Napoca.

Turcu, D., & Weisz, J. (2008). Economia turismului. Timisoara: Eurostampa.

Viorica, U., Irina, B., Svetlana, A., & Ion, A. (fără an). Analiza Multiaspectuală a unor Monumente ale patrimoniului cultural național imobil din Iași, România. Iași. Preluat pe Martie 14, 2023, de pe https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/56-78_1.pdf

Vlăduțiu, I. (1976). Turism cu manualul de etnografie. București: Sport-Turism.

Voicu-Vedea, V., Deneș, N., & Oprișiu, M. (1979). Sibiu ghid turistic al județului. București: Sport-Turism.