Oamenii, asemenea pasarilor, au calatorit intotdeauna orientandu-se ziua dupa soare si noaptea dupa stele (primii in acest mod de orientare fiind fenicienii). Fie ca au plecat din Atena, unde Platon a sadit un maslin acum 2500 de ani, ce poarta mesajul intelepciunii si pacii pana in zilele noastre, peste atatea razboaie si catastrofe, fie din Fontainebleau, unde s-au putut minuna de broasca testoasa ce are imprimata pe carapace pecetea lui Napoleon, fie din oricare parte a pamantului, drumetind ori navigand, calatorind cu diligenta (din 1464) sau cu trenul (1802, prima linie ferata fiind construita de inginerul Vivian in Anglia), coborand, uneori, spre adancul pamantului, alteori catarandu-se spre crestele muntilor, zburand cu aparate mai usoare sau mai grele decat aerul, oamenii au stiut sa persevereze si, cel putin cateva secole de acum in colo, vor avea de ales din cele aproximativ 150 000 de sisteme planetare din sistemul solar.
Progresul, civilizatia omeneasca sunt intrinsec legate de drumul in spatiu al oamenilor, prin cunoastere, pentru cunoastere, pornind de la cautarea la distanta a ceea ce nu puteau gasi in preajma lor pana la infruntarea zeilor si apropierea de soare. Iata-l pe marele demnitar egiptean Hirhuf, care in urma cu 34 de veacuri a calatorit circa 10. 000 de kilometri, din sudul Marii Rosii, pana in tinutul fluviului Zambezi numit pe atunci Punt cu cele opt corabii ale sale.
La intoarcere, jurnalul expeditiei a fost sapat in peretele unui templu din vechea capitala egipteana Memfis. Despre tinutul vizitat, in jurnal se mentioneaza, printre altele: Localnicii din tara Punt locuiesc in case asemanatoare stupilor de albine, in care se suie cu scara. In jurul caselor, la umbra cocotierilor si arborilor de tamaie se odihnesc cirezile de vite. Un alt mare calator, Cian - Tian, incepand cu anul 138 i. e. n. strabate muntii Nansan, peste marele zid chinezesc unde ramane 10 ani printre hani, iar la intoarcere strabate Tansanul de rasarit si central pana in Valea Pergano. Se reintoarce prin Altai, prin preajma muntilor Pamir, pe care-i numeste Tunlin (Muntii Cepei). In cei 13 ani de peregrinari strabate 25. 000 h (adica 15. 000 km. ) si dde la el au ramas cele dintai marturii geografice despre muntii si apele Asiei Centrale, despre Tiansan, Pamir, Sir - Daria si Amu - Daria.
Tot in aceasta perioada (130 i. e. n) Polibius, cel dintai istoric si geograf care vorbeste despre muntii Greciei si despre Alpi, calatoreste foarte mult. El aminteste lacurile Elvetiei, apele Ronului si drumurile Alpilor, dintre care unul este cunoscut din expeditia lui Hannibal asupra Romei.
Un alt mare calator neobosit a fost Pliniu cel Batran (23 - 79 e. n. ) care urca Vezuviu, la 1277 de metri, si care moare in timpul unei eruptii a acestuia.
A lasat pagini interesante despre vulcani, dar mai ales cele 37 de carti ale scrierii sale enciclopedice Istoria Naturala cuprinzand elemente de botanica, zoologice si mineralogie. A mai scris un tratat de oratorie ...
BRAN FLORINA, SIMON TAMARA, NISTOREANU PUIU - "ECOTURISM" EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2000
BRAN FLORINA, MARIN D. , SIMON TAMARA - "ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR", EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1998
BRAN FLORINA, SIMON TAMARA - "SISTEMUL DE FACTORI POLUANTI IN TURISM", IN TRIBUNA ECONOMICA, NR. 28 / 1998
DUTU, MIRCEA - "ECOLOGIE. FILOZOFIA NATURALA A VIETII", EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
ENDELI GEORGE, ISTRATE ION - "POTENTIALUL TURISTIC AL ROMANIEI", EDITURA UNIVERSITATII BUCURESTI, 1996
IONESCU ION - "TURISMUL - FENOMEN SOCIAL - ECONOMIC SI CULTURAL", EDITURA OSCAR PRINT, BUCURESTI, 2000
NISTOREANU PUIU - "ECOTURISM SI TURISM RURAL", EDITURA A. S. E. , 1999
NISTOREANU PUIU - "DEZVOLTAREA DURABILA SI ECOTURISMUL", IN TRIBUNA ECONOMICA, NR. 44 / 1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
