Inflație

Introducere

Tema acestei lucrari este urmarea constatarii ca progresul economico-social al unei tari presupune o circulatie monetara sanatoasa, benefica pentru fiecare individ si pentru societate in ansamblul ei. Inflatia apare ca un fenomen major de dezechilibrare a economiei, care are tendinta de a se permanetiza si de a se generaliza in toate tarile, la dimensiuni mai ample sau mai restranse si in forme mai mult sau mai putin grave.

Inflatia contemporana (ca proces ce are loc in fiecare tara) se afla pe unul dintre primele locuri printre problemele macroeconomice cu care se confrunta toate tarile lumii, intr-o masura mai mare sau mai mica. Ca urmare, nu mai exista curent de gandire economica sau scoala economica care sa nu se raporteze, cu toata seriozitatea de care sunt in stare, la continutul economico-social al proceselor inflationiste, la cauzele, efectele si remediile ce se pot aduce acestor procese, care, prin definitie, sunt dezechilibrante.

In unele tari, in anumite perioade, inflatia a fost si este cel mai mare inamic al dezvoltarii si progresului economic. In alte conditii inflatia poate fi un bun stimulator pentru incadrarea politicilor antiinflationiste in strategiile de dezvoltare ale guvernelor.

In lucrarea prezenta, obiectivul il constituie analiza importantei inflatiei, a factorilor care o genereaza, o intretin si o amplifica, precum si a necesitatii controlarii si evitarii ei pe cat posibil.

Inflatia poate fi definita ca o tendinta perseverenta de crestere a nivelului general al preturilor. Este un fenomen care, intr-un fel sau altul, ne afecteaza pe toti. Se poate sustine ca o inflatie moderata poate avea unele efecte benefice asupra economiei; de exemplu, ea poate fi compatibila cu nivelul scazut al somajului si, daca preturile au o tendinta inflexibil descrescatoare, poate determina functionarea mai eficienta a mecanismului acestora. Totusi inflatia are efecte daunatoare asupra economiei iar hiperinflatia (o inflatie extrem de accentuata) poate conduce la prabusirea sistemului monetar national.

In prezent inflatia este masurata (adesea doar apreciata) prin urmatorii indici si coeficienti : indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB); indicele preturilor de consum; indicele costului vietii; modificarea puterii de cumparare a banilor; devansarea cresterii indicatorilor macroeconomici rezultativi de catre masa monetara existenta in circulatie si care este disponibila spre a fi cheltuita. De-a lungul deceniilor postbelice, s-a pus problema ca instrumentul principal de masurare a inflatiei sa fie indicele preturilor de consum (IPC).

Lucrarea este structurata in doua parti. Prima parte evidentiaza concepte teoretice ale inflatiei, diferite abordari ale fenomenului inflationist, principalele caracteristici ale tintirii inflatiei. Cea de-a doua parte a lucrarii reprezinta o abordare practica in care se realizeaza o testare econometrica a legaturilor dintre inflatie si o serie de factori relevanti. S-au urmarit in special caracteristicile fenomenului de tintire a inflatiei, principalele argumente adoptate in favoarea acestui fenomen, indeplinirea preconditiilor, precum si perspective asupra evolutiei inflatiei.

Dezechilibrul principal al economiei monetaro-simbolice, inflatia, se interfereaza cu toate problemele economiei reale. De aceea, trebuie sa intelegem in profunzime inflatia si sa stim cum sa actionam pentru a o mentine in limite controlabile, pentru a o contracara, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltarii economice pe termen lung. Actualitatea acestui fenomen, precum si faptul ca importanta sa nu a scazut de-a lungul timpului din momentul in care fenomenul inflationist a fost identificat, fac ca aceasta tema sa fie una de actualitate, cu urmari semnificative asupra vietii noastre de zi cu zi si de asemenea, motivul pentru care tintirea inflatiei constituie obiectivul lucrarii de fata.

Capitolul I Tintirea directa a inflatiei

1.1 Trecerea la tintirea inflatiei in Romania

Mugur Isarescu afirma: ,,Inflatia este un lucru rau care afecteaza economia atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Pe termen scurt, erodeaza puterea de cumparare a monedei si prin aceasta ii afecteaza in mod deosebit pe cei mai vulnerabili cetateni - pensionarii, bursierii, cei cu venituri fixe. Pe termen lung, inflatia descurajeaza investitiile si inhiba cresterea economica."

Motivul schimbarii strategiei de politica monetara si a adoptarii tintirii inflatiei a fost faptul ca tintirea agregatelor monetare nu mai era o strategie eficienta deoarece legatura dintre agregatele monetare si inflatie a slabit si a devenit mai putin previzibila, cererea de bani devenind instabila. Un alt motiv al schimbarii strategiei de politica monetara a fost necesitatea calibrarii politicii monetare pentru a atinge direct obiectivul final - inflatia in locul unei tinte intermediare. Pe de alta parte, continuarea utilizarii cursului de schimb drept ancora nominala antiinflationista ar fi fost periclitata de pasii de liberalizare a contului de capital, contul de capital fiind in acest moment complet liberalizat.

Incepand cu august 2005, Romania a adoptat la randul ei politica de tintire directa a inflatiei, dar se pune intrebarea daca acest lucru a fost oportun; acest aspect trebuie discutat in functie de de serie de caracteristici ale politicii monetare si ale economiei Romaniei.

Potrivit lui Sterne (2000), alegerea unei strategii de politica monetara alternativa la cea existenta presupune luarea in considerare a cel putin cinci elemente:

1. Istoria politicii monetare din acea tara. In acest context trebuie analizat ce a functionat si ce nu a functionat in politica monetara a tarii respective in trecut. Clasic in acest sens este exemplul Marii Britanii care, dupa ce a esuat in utilizarea tintirii cursului de schimb, nu a mai fost interesata in a adopta euro precum alte tari din Uniunea Europeana.

Practica internationala a aratat ca, o data ce a esuat utilizarea unei strategii, aceasta nu mai poate fi utilizata curand chiar daca circumstantele s-au schimbat.

1. Bernanke S. Ben, Wondforf Michel - "Inflation forcets and monetary policy", NBER, Working Paper W 6157, 1997;

2. Bezbakh, P. -"Inflatie, dezinflatie, deflatie", Editura Humanitas, Bucuresti, 1992;

3. B.N.R. - Raport trimistrial asupra inflatiei - mai 2009;

4. Ciumara, M. -"Inflatia in Romania: modelarea fenomenului inflationist", Editura Expert, 2004;

5. Conf.Univ.dr. Costica, I. - "Tintirea inflatiei versus tintirea agregatelor monetare. Strategii de politica monetara alternative in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana", Editura ASE, 2005;

6. Cottarelli Carlo, Doyle Peter - "Taming inflation in the transition economies, finance & development", June 1999;

7. "Caiete de studii" B.N.R ;

8. Dobrisan, D., Mitrut, C. -"Tendinte in evolutia inflatiei in Romania", Editura ASE, Bucuresti, 2004;

9. Debelle Guy - "Inflation targeting in practice", IMF, Research Departament Paper Nr. 35, 1998;

10. Dobrescu, E. - "Tranzitia in Romania - Abordari econometrice", Editura Economica, Bucuresti, 2002 ;

11. Fisher, S., Sahaz, R., Vegh, C. -"Stabilisation and growth in transation economies: the early experience", Jurnal of Economic Perspectives;

12. Flamant, M. - "L'Inflation", PUF, 8 edition, Paris, 1992;

13. Frisch, H. - "Teorii ale inflatiei", Editura Sedona, Timisoara, 1995;

14. Greene, W. - "Econometric Analysis", Prentice Hall International, Inc, 2000;

15. Institutul National de Statistica - Raportari catre B.N.R. 2007;

16. Isarescu, M. - "Spre o noua strategie de politica monetara: tintirea directa a inflatiei", Bucuresti, 2003;

17. Mishkin S. Fredenc - "Inflation targeting in emerging market countries", NBER, Working Paper W 7618, 2000;

18. Svensson Lars - "Inflation targeting: should it be modeled as an instrument mie or a targeting mie?", NBER, Working Paper W 8925, 2002;

19. Tasnadi, A. -"Anticipatiile adoptive si rationale in teoria inflatiei", Editura ASE, Bucuresti, 2000;

20. www.insse.ro.