Nevoia de paza si acces securizat intr-un perimetru important din diferite puncte de vedere a fost din totdeauna o provocare pentru oameni. Plecand de la metode rudimentare - un gard inalt, un sant cu apa, o capcana ascunsa in pamant, o funie prinsa de un clopot, - tehnica protejarii unui perimetru la acces neautorizat a evoluat exploziv in secolul XX, urmare a descoperirilor din toate domeniile stiintelor exacte si aplicate. Desi initial sistemele de identificare si autorizare a accesului au fost folosite numai in domeniul militar, dezvoltarea societatii in ansamblul ei a facut simtita nevoia introducerii unor proceduri de control al accesului, si deci implilicit si a identificarii, in anumite incaperi, institutii sau chiar zone intinse de teren cum ar fi granita nationala.
Practic, fara a intra in amanunt, un sistem modern ce asigura accesul personalului autorizat intr-un perimetru protejat face urmatoarele operatiuni: - supravegheaza simultan mai multe puncte de acces legal, dar si zonele prin care accesul s-ar putea face dar este interzis (de exemplu geamuri deschise, guri de aerisire, garduri) - identifica persoana care solicita accesul prin intermediul unor dispozitive de identificare personala (vezi capitolul 4) - permite sau nu accesul in functie de rezultatul identificarii sau si alte criterii (ora, data, conditii meteorologice, starea de alarmare) - supravegheaza zona protejata contra incendiilor, scurgerilor de substante toxice, radioactive, explozive sau de alta natura, in functie de specific.
De aici reiese ca fiabilitatea unui astfel de sistem este in primul rand data de eficacitatea detectoarelor folosite. Ele pot introduce alarme false, isi pot intrerupe functia de detectie, facand astfel sistemul ineficient. (vezi capitolul 1) Un alt factor important pentru buna functionare a unui sistem ce asigura accesul personalului autorizat intr-un perimetru protejat este posibilitatea detectarii nefunctionarii terminalelor de detectie sau identificare, fie datorate canalului de legatura, fie datorate alimentarii. (vezi capitolul 1 si capitolul 8) Este de la sine inteles ca terminalele semnalizeaza centralei de la distante ce pot depasi sute sau chiar mii de metri, fapt ce creeaza dificultati tehnice in alimentare, comunicare si intretinerea sistemului.
In zilele noastre sistemele de acest gen isi gasesc numeroase aplicatii civile, incepand de la banalele cartele de metrou sau de parcare, carti de credit sau cartele telefonice, pana la mult mai performantele sisteme de acces din marile aeroporturi ale lumii, sisteme ce nu detecteaza numai persoana ci si obiectele si substantele chimice ce le-ar putea avea asupra sa. O descriere mai amanuntita asupra dispozitivelor ce sesizeaza explozibili, materiale radioactive, arme de foc, si diferite alte substante interzise se gaseste in capitolul 2 - Sisteme de supraveghere a mediului.
Desi tehnologia permite decizia practic instantanee in anumite situatii, factorul uman este inca de neinlocuit, avand ...
MELNIC V. - "MIJLOACE TEHNICE DE SUPRAVEGHERE SI SESIZARE" - ACADEMIA DE POLITIE, BUCURESTI, 1998
BROOKES P. - "ELECTRONIC SURVEILLANCE DEVICES" - BUTTERWORTH - HEINEMANN EDITION, OXFORD, 1966
RADU RAPEANU, LEONARD SARBU - "30 APLICATII PRACTICE ALE CIRCUITULUI INTEGRAT U 1011" - EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1985
SANDOR KOVACS - "DELPHI 3. 0 - GHID DE UTILIZARE" - EDITURA ALBASTRA, BUCURESTI, 2000
VALENTIN CRISTEA - "TURBO PASCAL 6. 0" - EDITURA TEORA, 1992
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
