Studiu privind asigurările în comerțul internațional

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONSIDERENTE GENERALE
1.1 SCURT ISTORIC
1.2 CONCEPTUL DE ASIGURARE
1.3 PROTECTIA IMPOTRIVA RISCULUI SI NEVOIA DE ASIGURARE
1.4 CLASIFICAREA ASIGURARILOR
1.5 ELEMENTE TEHNICE ALE ASIGURARII
1.6 FUNCTIILE ASIGURARILOR
2 PIATA ASIGURARILOR IN ROMANIA
2.1 CADRUL LEGISLATIV
2.2 CONDITII DE INFIINTARE A SOCIETATILOR COMERCIALE DE ASIGURARI IN ROMANIA
2.3 TIPURI DE ASIGURARI PE PIATA ROMANEASCA. TOPUL SOCIETATILOR DE ASIGURARE. NIVELUL PRIMELOR DE ASIGURARE
3 FORME ALE ASIGURARII IN COMERTUL INTERNATIONAL
3.1 ASIGUAREA RISCURILOR FINANCIARE
3.1.1 ASIGURAREA CREDITELOR DE EXPORT
3.1.1.1 TERMENI UTILIZATI IN ANALIZA BONITATII BENEFICIARULUI POLITEI DE ASIGURARE
3.1.1.2 ANALIZA RISCULUI DE CREDIT. METODA CELOR 5P
3.1.1.3 RISCURILE EXPORTULUI PE CREDIT SI MODALITATI DE PROTEJARE IMPOTRIVA ACESTORA. INSTITUTII PUBLICE DE GARANTARE A EXPORTURILOR
3.1.1.4 FORME ALE ASIGURARII CREDITELOR DE EXPORT
3.1.1.5 FORME DE ASIGURARE PREMERGATOARE SI POSTERIOARE INCHEIERII CONTRACTULUI DE EXPORT
3.1.2 ASIGURAREA CREDITELOR DE EXPORT DE CATRE EXIMBANK
3.1.3 ASIGURAREA CREDITELOR INTERNE
3.2 ASIGURAREA DE CAUTIUNE
3.3 ASIGURAREA DE FIDELITATE
3.4 ASIGURAREA RISCURILOR POLITICE
3.5 ASIGURAREA MARFURILOR PE TIMPUL TRANSPORTULUI
3.5.1 ASIGURAREA MARITIMA
3.5.1.1 RISCURILE IN ASIGURAREA MARITIMA
3.5.1.2 MODALITATI DE ACOPERIRE ALE RISCURILOR
3.5.1.3 VALOAREA ASIGURABILA, SUMA ASIGURATA SI ACOPERIREA PRIN ASIGURARE
3.5.1.4 PRIMA DE ASIGURARE. FACTORI DETERMINANTI IN STABILIREA PRIMEI DE ASIGURARE
3.5.1.5 POLITA DE ASIGURARE MARITIMA
3.5.2 ASIGURAREA AUTO
3.5.2.1 ASIGURAREA MARFII ( CARGO)
3.5.2.1.1 INTERESUL ASIGURARII
3.5.2.1.2 RISCURI EXCLUSE
3.5.2.1.3 RISCURI ASIGURABILE
3.5.2.1.4 MODUL DE INCHEIERE AL ASIGURARII, SUMA ASIGURATA SI PLATA PRIMEI, DURATA GARANTIEI
3.5.2.1.5 OBLIGATIILE ASIGURATULUI SI PROCEDURA DESPAGUBIRII
3.5.2.2 ASIGURAREA INTREPRINDERII DE TRASPORTURI AUTO
3.5.2.2.1 ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR PENTRU CAZURILE DE AVARII SI FURT
3.5.2.2.2 CAZURILE IN CARE SE ACORDA DESPAGUBIRI
3.5.2.2.3 CAZURILE IN CARE NU SE ACORDA DESPAGUBIRI
3.5.2.2.4 OBLIGATIILE ASIGURATULUI
3.5.2.2.5 STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR
3.5.2.3 ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA A AUTOVEHICULELOR CU VALABILITATE NUMAI IN AFARA TERITORIULUI ROMANIEI
3.5.2.3.1 CAZURILE IN CARE SE ACORDA DESPAGUBIRI
3.5.2.3.1.1 CAZURILE PENTRU CARE NU SE ACORDA DESPAGUBIRI
3.5.2.3.1.2 OBLIGATIILE ASIGURATULUI
3.5.2.3.1.3 STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR
3.5.2.3.1.4 ASIGURAREA DE RASPUNDERE A TRANSPORTATORULUI IN CALITATE DE CARAUS PENTRU MARFURILE TRANSPORTATE
3.5.2.4 RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI IN CALITATE DE CARAUS PENTRU MARFURILE TRANSPORTATE
3.5.2.4.1 ALTE CIRCUMSTANTE NEACOPERITE PRIN ASIGURARE
3.5.2.4.2 OBLIGATIILE ASIGURATULUI
3.5.2.4.3 STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR
3.5.3 ASIGURAREA DE AVIATIE
3.5.3.1 RISCURI EXCEPTATE DE LA ACOPERIREA PRIN CONDITII GENERALE DE ASIGURARE
3.5.3.2 RISCURI ACOPERITE PRIN CONDITIILE DE ASIGURARE GENERALE SI SPECIALE
3.5.3.3 VALOAREA ASIGURATA
3.5.3.4 PRIMA SI MODALITATILE DE PLATA A ACESTEIA
3.5.3.5 INCEPUTUL SI INCETAREA RASPUNDERII ASIGURATORULUI
3.5.3.6 OBLIGATIILE ASIGURATORULUI
3.5.3.7 CONSTATAREA PAGUBELOR, STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR
4 STUDIU DE CAZ

Extras din licența:

Istoria atesta faptul ca inca din timpuri stravechi, oamenii au fost preocupati de prevenirea si mai ales de existenta unor posibilitati de a suporta in comun pagubele generate de producerea unor evenimente nedorite, incerte.

Modul unitar de colectare a rezervelor banesti intr-un fond comun reprezinta un principiu de baza al conceptului de asigurare.

Se poate spune ca asigurarile se constituie intr-un sistem de relatii economice, care implica aportul unui numar mare de persoane fizice sau juridice la constituirea unui fond banesc, in conditiile in care, fiind amenintate de asemenea pericole, in existenta si activitatea lor, concep si recunosc oportunitatea prevenirii si inlaturarii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole in viitor, probabil, posibile dar nesigure.

Sub aspect juridic, pentru a fi operanta, asigurarea trebuie sa capete o anumita forma, evidentiata printr-un anumit contract.

Alaturi de contractul propriu-zis de asigurare intervine legea de organizare a activitatii de asigurare, emisa de puterea legislativa, ca izvor de drepturi si obligatii in materie de asigurari.

Pentru prima data se vorbeste despre conceptul de asigurare intr un document cu o vechime de circa 6500 de ani, referitor la mestesugarii taietori de lemne din Egipt, care au constituit un fond de intrajutorare, format anticipat, prin contributia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri care i loveau pe membrii colectivitatii. Membrii caravanelor din Babilon, Fenicia si alte tari stravechi se constituiau in organizatii, suportand in comun pagubele din jafuri si de alta natura, suferite de unii dintr ei in timpul transporturilor. De la romani a ramas un Regulament al colegiului funerar din Lavinium, care grupa membrii colegiului intr-o asociatie de inmormantare ce functiona pe baza unor cotizatii. La inceputul secolului trecut existau in lume 30 de firme de asigurari 14 in Marea Britanie, 5 in SUA, 3 in Germania, 3 in Danemarca, 2 in Franta si cate una in Olanda, Elvetia si Austro-Ungaria. In jurul anului 1850 numarul lor s a ridicat la 306, cu sedii in 14 tari iar in anul 1969 activau 9700 de institutii de asigurare in 71 de tari.

Pe teritoriul Romaniei, forme incipiente de asigurare sunt cunoscute cu mult inainte de secolul al XIX lea. Prima organizatie de asigurare propriu- zisa a fost intemeiata de catre Asociatia Meseriasilor din Brasorv in anul 1844, sub denumirea de Institutul General de Pensii din Brasov, avand caracter de societate de asigurari de viata.

Intre cele doua razboaie mondiale activitatea in domeniul asigurarilor sociale s-a intensificat si s -a diversificat avand loc o patrundere a capitalului strain in sectorul asigurarilor din Romania.

In anul 1920 s a constituit la Bucuresti societatea Steaua Romaneascacare in 1936 a preluat portofoliul romanesc al societatii Phonix din Viena, ajungand la un capital de 20 milioane lei.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in urma nationalizarii ...

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiu privind asigurarile in comertul international
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
2 fisiere
Pagini (total):
138 pagini
Imagini extrase:
142 imagini
Nr cuvinte:
45 527 cuvinte
Nr caractere:
280 355 caractere
Marime:
152.71KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Economie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Economie
Sus!