Pana in 1989 economia romaneasca era una de tip centralizat; totul functiona dupa niste mecanisme si reguli clar stabilite, aparent fara probleme. Ca o trasatura specifica acestui tip de economie, notiunea de risc in acceptiune economica, era aproape inexistenta atata timp cat totul era planificat la nivel central si se propaga, asemenea unui val spre nivelele inferioare de executie. Moneda nationala si preturile erau stabile, iar in economie nu se manifestau fenomene precum somajul sau falimentele in randul intreprinderilor. O imagine de ansamblu a economiei pune in evidenta o mare stabilitate a indicatorilor sintetici de reflectare a acesteia.
Aceasta falsa stabilitate nu avea nici o legatura cu realitatea economica.
Se prefigurau marile probleme pe care urma sa le intampine Romania odata cu iesirea din totalitarism si totodata angajarea pe drumul capitalismului si al economiei de piata.
Dupa 1989 privind economia romaneasca prin prisma relatiilor economice internationale, este evident faptul ca nivelul fondurilor valutare necesare acoperirii importurilor erau insuficiente. Deficitul commercial pe relatia devize convertibile a consumat virtual rezerva valutara a tarii, iar echilibrul extern, in anul 1991, nu putea fi realizat decat in conditiile unei finantari adecvate, evitandu-se astfel intrarea in colaps economic.
Se manifesta astfel o situatie extrem de bizara: desi fara datorii externe, Romania risca sa intre in incetare de plati.
In aceste conditii Romania a demarat negocieri cu Fondul Monetar International, inca din a doua jumatate a anului 1990, negocieri incheiate cu semnarea in aprilie 1991 a unui angajament stand-by pe o perioada de 12 luni.
In ceea ce priveste economia nationala, din perspectiva aspectelor interne ale acesteia, se manifesta un puternic puseu inflationist, urmare a masurii de liberalizare a preturilor la 1 noiembrie 1990. Fenomenul inflationist a constituit principala preocupare a Bancii Nationale, el avand totodata un accentuat caracter corectiv urmare a unor cauze multiple de natura monetara si economica.
O scurta radiografie a anului 1991, scoate in evidenta faptul ca trendul descendent al economiei nu a putut fi redresat, fenomenul inflationist s-a mentinut pe un trend ascendent, balanta de plati curente a inregistrat un deficit si se inregistreaza un aspect oarecum nou, dar inevitabil-somajul. La sfarsitul anului 1991 s-a luat masura instituirii unui nou regim valutar si se declara limitata convertibilitatea interna de cont curent, eliminandu-se totodata cursurile multiple ale monedei nationale. Anul 1992 nu a marcat evenimente importante in materie de politica economica.
S-a mers pe aceeasi linie a masurilor de tipul stop and go in sectorul politicii monetare, iar preturile si-au continuat procesul firesc de liberalizare. Anul 1993 a fost marcat de o serie de masuri adoptate in scopul imbunatatirii climatului macroeconomic, dar lipsite de fermitate si pragmatism. In anii 1994 si 1995 asezarea economiei pe drumul ...
CERNA S. - "MONEDA SI TEORIA MONETARA" - VOL. I, EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 2000
DOBRESCU E. , KIRITESCU C. - "MONEDA. MICA ENCICLOPEDIE" - EDITURA A II - A, EDITURA ENCICLOPEDICA, BUCURESTI, 1998
NORMELE METODOLOGICE DE CREDITARE ALE XYZ, 2001
RAPOARTELE ANUALE ALE BNR, 1999 - 2000
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
