Capitolul 1. NECESITATEA SI ROLUL ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE IN CONDITIILE ACTUALE ALE TARII NOASTRE Sfarsitul anului 1989 a gasit Romania intr-o criza profunda economica, sociala si sanitara.
Starea de sanatate a populatiei era submediocra, serviciile medicale subfinantate, lipseau factorii de motivatie pozitiva a personalului, eficienta interna a sistemului era slaba.
Principalele neajunsuri ale sistemului sanitar se exprimau prin eficacitatea si calitatea scazuta a asistentei medicale.
In plus sistemul parea ca nemultumeste pe toata lumea: personalul medical, pacientii, factorii decizionali.
Existand aproape un consens in ceea ce priveste necesitatea schimbarii sistemului ingrijirilor de sanatate, s-a impus examinarea succinta a principalelor alternative, cu avantajele si dezavantajele lor, asa cum rezulta din practica internationala.
Teoretic, exista putine optiuni in ceea ce priveste sistemele sanitare.
Astfel, sunt descrise in literatura de specialitate trei mari sisteme care tin cont in principal de modalitatea prin care sunt finantate, considerandu-se ca modul de colectare a banilor determina caracteristicile sistemului.
Trebuie mentionat ca nu exista sisteme pure, cu un singur mecanism de colectare a fondurilor, ci doar cu un mecanism predominant, alaturi de care pot fi intalnite in diferite proportii toate celelalte mecanisme. Aceste sisteme sunt: sistemul asigurarilor private de sanatate (numit modelul de piata), bazat pe asigurari voluntare. Principalele neajunsuri ale acestui model sunt accesibilitatea scazuta la asistenta sanitara si costurile ridicate pe care le implica.
In S.
U. A., de exemplu, desi se cheltuieste circa 14% din PIB pentru asistenta medicala, aproximativ 15% din populatie nu are acces la servicii.
Principalele avantaje ale asigurarilor private sunt: alegerea furnizorului si a gamei de servicii, transparenta in costurile si beneficiile oferite de sistem, si faptul ca finantarea nu depinde de obiectivele politice stabilite pe termen scurt.
Principalele dezavantaje se refera la: lipsa echitatii in contributie, slaba si nereglementata acoperire cu servicii fata de alte sisteme si uneori dificultatea de a controla totalul cheltuielilor.
b) sistemul national de sanatate (numit modelul Beveridge), bazat pe impozite generale. Acest sistem aplicat in Anglia, Suedia, Danemarca, Portugalia, Spania, Italia are atat o dimensiune economica, cat si una sociala.
Astfel, fondurile necesare sanatatii sunt usor de colectat, avand in vedere ca acest lucru se face prin intermediul sistemului fiscal deja existent. In acelasi timp, acoperirea populatiei este generala, pentru accesul la asistenta medicala utilizandu-se alte criterii decat capacitatea de plata.
In primul rand, este vorba de libera alegere a medicului de medicina generala de catre pacient, cu inscrierea sa pe lista clientilor sai.
Sumele alocate asistentei medicale in asemenea sisteme sunt stabilite de Parlament, fapt ce se considera ca ofera o legitimitate ...
POENARU M. - "POLITICA SOCIALA SI INDICATORI SOCIALI" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1998
POPOVICI D. , POPOVICI F. - "BUGET SI TREZORERIE" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 2001
ROMA C. - "GESTIUNEA FINANCIARA A INSTITUTIILOR PUBLICE" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2000
ROMOSAN I. , SZUSCIK I. , DRAGULESCU I. - "ISTORIA ASIGURARILOR DE SANATATE IN BANAT" - EDITURA SOLNESS, TIMISOARA, 2000
SOSDEAN A. - "CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE" - EDITURA MIRTON, TIMISOARA, 2001
TUFAN C. - "FORME DE ASIGURARI SOCIALE IN ROMANIA" - EDITURA CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA" S. R. L. , BUCURESTI, 1997
LEGISLATIE IN DOMENIUL ASISTENTEI MEDICALE, R. A. MONITORUL OFICIAL, BUCURESTI, 1999
REVISTA LUMEA MEDICALA, NR. 1/01. 2000
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
