Realizarea produseler alimentare are o veche traditie in Romania.
Gospodariile si obstile relizau cu mijloace proprii multe din bunurile aprovizionarii casnice. In mod rudimentar erau folosite diverse metode de conservare si imbunatatire a calitatii alimentelor caA : deshidratarea, concentrarea, presarea, afumarea, sararea, folosirea locurilor racoroase.
Dupa ocupatia sovietica si desfiinarea sovromurilor, existand mai multa independenta economica si ca urmarea a cresterii populatiei urbane a fost necesara reorganizarea industriei alimentare.
Profitand de perioada 1965 - 1970 cand a existat o relativa relaxare politica s-a reusit sa se aduca indutria alimentara la nivel tehnic si calitativ competitiv, dotand acest sector cu instalatii de mare productivitate din import.
Romania a redevenit o tara producatoare de bunuri alimentare de prima calitate la export, astfel: pasta de tomate a invins concurenta producatorilor din Italia si portugalia, baconul, conserva de sunca si salamul tip Sibiu se exportau in S.
U. A.
si Germania, branza Ementhal se exporta chiar si in Elvetia.
Dupa 1970 politicul si-a reluat rolul de ganditor al politicii economice, au aparut gigantii industriali a caror soarta se cunoaste.
Dupa 1989, ca urmare a promovarii si aplicarii defectuase si rauvoite a legii 18/1991, s-a distrus in buna parte baza de productie a materiilor prime necesare industriei alimentare, care a atras dupa sine si falimentarea fabricilor din domeniu.
In aceasta situatie se regasesc unitatile de industrializare a laptelui in prezent. Pentru a iesi din criza trebuiesc gasite modalitati de ajutorarea producatorilor de materii prime destinate acestui domeniu.
Se cunoaste ca venitul nu este maximizat la producatorul de materii prime ci in industrie. Propunerea mea este crearea de unitati mici sau mijlocii care sa produca si sa industrializeze produsele. Acest tip de unitati ar avea mai multe sanse de supravietuire in jungla legislatica si instabilitatea sociala redusa in care ne aflam.
Activitatea de producere si industrializare a laptelui in judetul Bucuresti are vechi traditii, costituind una din preocuparile de baza pe parcursul a lungi perioade din istorie.
In anul 1952, prin hotarare a Guvernului se infiinteaza Intreprinderea de Industrializare a Laptelui din Bucuresti, ce avea ca raza de activitate judetul Bucuresti.
In anul 1955 s-a dat in functiune prima fabrica ce putea prelucra industrial cantitatea de 20000 l lapte pe zi cu o extindere ulterioara de 50000 l lapte/ zi.
In anul 1964 s-a dat in functiune o noua fabrica de prelucrare a laptelui in orasul Bucuresti dotata cu instalatii moderne de mare productivitate, relizanduse o gama variata de produse: lapte consum, produse lactate proaspete, unt inghetata e.
t. c.
Intre anii 1970 1985 au fost modernizate si construite capacitati noi pentru prelucrarea laptelui in teritoriu. Sursele de aprovizionare a laptelui, pana in 1990 au fost: Cooperativele agricole de productie 60% Intreprinderi agricole ...
NICULAE FELEAGA, ION IONASCU - "CONTABILITATE FINANCIARA VOL. 1"
NICULAE FELEAGA - "SISTEME CONTABILE COMPARATE"
NICULAE FELEAGA, ION IONASCU - "IMBLANZIREA JUNGLEI CONTABILITATII"
LEGEA CONTABILITATII NR. 82 / 1991
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.