Laptele prezinta o mare insemnatate socio-economica in Romania zilelor noastre. Astfel laptele si implicit produsele din lapte prezinta atat importanta nutritionala cat si economica.
Pe piata laptelui din Romania de dupa 1990 si-au facut simtita prezenta o serie de agenti economici care in functie de capacitatea lor financiara, tehnologica, profesionala dar si de adaptabilitate la nevoile pietei au reusit sau nu sa se impuna pe piata.
Lucrarea de fata i-si propune a studia unul dintre acesti actori care activeaza pe piata de putin timp, ce-i drept, din 2001, dar care putem spune ca se confrunta cu probleme de piata specifice, intr-o economie care trebuie sa se alinieze la cerintele comunitare, mai precis o piata cu reguli stricte pe care doar cei mai buni reusesc sa se mentina si sa se dezvolte.
Ca si intreaga economie romaneasca si intreprinderile de pe piata laptelui au trebuit sa treaca printr-un complex proces de transformare in sensul schimbarii formei de proprietate, in principal, si ceea ce deriva din acestea, noi conditii de piata etc.
Schimbarea nu a fost deloc una usoara deoarece pentru a putea activa intr-o economie de piata concurentiala si inca nu una tipica, corecta, ci una specifica unei tari si unei economi in totala schimbare. Din aceasta cauza schimbarea a fost una greoaie, plina de dificultati, prezentand un fel de ciclicitate aparte nespecifica tinuta cat de cat sub control prin aceea ca sectorul alimentar si implicit cel al laptelui reprezinta un sector de importanta nationala prin asigurarea securitatii alimentare a populatiei dar si prin asigurarea unei cresteri economice durabile si viabile al economiei romanesti.
Problemele in dezvoltarea acestui sector in tara noastra au fost si sunt de mai multe categorii astfel putem aminti pe langa problemele legate de schimbarea structurii de proprietate desfiintarea fostelor mari unitati de productie si procesare a produselor din lapte si a laptelui.
Astfel in locul acestora sau chiar pe baza fostelor astfel de intreprinderi au aparut noi unitati care au preluat functiunile si piata celor vechi care au reusit mai mult sau mai putin sa se adapteze noilor conditii economice ale tarii. Prin schimbarea regimului de proprietate si a retrocedarilor pamanturilor aceste noi unitati, in special cele producatoare, s-au confruntat cu problema lipsei de pamant pentru producerea furajelor ele fiind nevoite sa cumpere de la noii proprietari sau sa ia in arenda de la acestia deoarece pamanturile erau faramitate cu aceasta problema confruntandu-se si unitatea a carei analize face obiectul acestei lucrari. O alta problema o reprezinta nu faptul ca nu ar fi existat specialisti in domeniu ci faptul ca acestia erau mult mai mult axati pe tehnologie si crestere si mai putin manageri in adevaratul sens al cuvantului. Una este sa actionezi pe o piata centralizata cu resurse si piata asigurata unde nu piata e cea care dicteaza ce si cat sa produci si alta este sa actionezi pe o piata libera fie ea si ...
CONSTANTIN M. - "MARKETINGUL PRODUCTIEI AGROALIMENTARE" - ED. UNIVERSITARIA, CRAIOVA, 2002
FLORESCU C. - "MARKETING" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1981
RISTEA ANA-LUCIA - "MARKETING, CRESTOMATIE DE TERMENI SI CONCEPTE" - RD. EXPERT, 2003
KOTLER P. - "PRINCIPIILE MARKETINGULUI" - EDITIA EUROPEANA, EDITURA TEORA, BUCURESTI, 1998
BRUHN MANFRED - ""MARKETING" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
BALAURE V. - "MARKETING" - EDITURA URANUS BUCURESTI, 2002
POP AL. NICOLAE - "MARKETING STRATEGIC" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2000
LIVIA VIDU - "CERCETARI PRIVIND EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE IN MODULE DE FERME ETALON PENTRU SECTORUL PRIVAT"
GEORGESCU GH. - "FURAJAREA VACILOR DE LAPTE IN STABULATIE, IN EXPLOATATII PRIVATE" - REVISTA CRESCATORULUI DE TAURINE, NR. 9, BUCURESTI, 1989
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
