Strategii pe piața de capital

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 PIETELE LA TERMEN. PREZENTARE GENERALA
1.1 CONTRACTELE "FUTURES" SI "OPTIONS"
1.2 PIETELE ORGANIZATE SI PIETELE "LA INTELEGERE"
1.3 ACTORII PIETELOR LA TERMEN
2 CONTRACTE PE OPTIUNI
2.1 CARACTERISTICILE OPTIUNILOR
2.2 TRANZACTII SIMPLE CU OPTIUNI
2.3 STRATEGII CU OPTIUNI
2.4 IMPORTANTA SI UTILIZAREA CONTRACTELOR PE BAZA DE OPTIUNI
2.5 OPTIUNI NEGOCIATE PE PIETELE LA TERMEN (FUTURES) ALE TITLURILOR FINANCIARE
2.5.1 OPTIUNEA DE CUMPARARE (CALL)
2.5.2 OPTIUNEA DE VANZARE (PUT)
3 OPTIUNILE PE TITLURI PRIMARE SI VALUTE
3.1 PROFITUL SI RISCUL OPTIUNII PE ACTIUNI
3.2 TRANZACTIILE PENTRU PROFIT
3.3 TRANZACTIILE DE ACOPERIRE
3.4 OPTIUNILE PE INDICI DE BURSA
3.5 OPTIUNILE PE CONTRACTE FUTURES
3.5.1 OPTIUNI PE CONTRACTE FUTURES CU MARFA
3.5.2 OPTIUNI PE CONTRACTE FUTURES CU RATA DOBANZII
4 STUDIU DE CAZ: BURSA MONETAR FINANCIARA SI DE MARFURI SIBIU
5 CONCLUZII
6 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Un contract la termen este un acord intre un vanzator si un cumparator pentru livrarea unui produs. Acordul priveste cantitatea, calitatea, pre tul si scadenta.

Aceste elemente sunt stabilite in ziua incheierii acordului, in timp ce livrarea si plata sunt efectuate in ziua scadentei.

Primele contracte la termen s-au nascut odata cu crearea CBOT (Chicago Board of Trade). For mata din negustorii de grane, CBOT s-a infiintat din nevoia simultana a fermierilor si a morarilor de a reduce riscurile variatiilor puternice de pret datorate recoltelor aleatoare. La debut de sezon, fermierul se putea teme ca nu va realiza beneficii si chiar ca nu-si va acoperi costurile. Vanzand la termen productia pe care prevedea sa o realizeze, fixa si pretul. Comerciantul care cumpara la ter men o cantitate de grane, corespunzand angaja mentelor sale, fixa, de asemenea, pretul si bene ficiul sau.

El putea astfel sa propuna, la randu-i, clientilor sai, preturi relativ stabile. Dezvoltarea acestor operatiuni a atras capitaluri pentru stocarea si transportul cerealelor, a creat conditii favorabile pentru crearea pietei financiare.

Daca aceste contracte permiteau participan tilor o buna administrare a riscului lor de pret, ele nu le ofereau insa posibilitatea de a profita de o variatie de pret care le-ar fi fost favorabila.

riscul de lichiditate, datorat dificultatilor de a gasi o contrapartida (cumparator sau van zator) detinatorului de contract care dorea sa se elibereze. Frecventa lipsa a livrarii a condus la punerea in functiune a unui depozit de garantie obligatorie, constituit pe langa Camera de Com pensatie a Bursei.

Datorita acestui mecanism, contractele au devenit interschimbabile, facand posibila anu larea pozitiilor prin operatiuni inverse. Era sufi cient, intr-adevar, ca un operator sa rascumpere (sau sa revanda) un contract cu aceeasi scadenta ca a celui precedent vandut (sau cumparat), pentru a solda pozitia sa la Camera de Compensatie. De asemenea, speculatorii care nu doreau nici sa li vreze, nici sa li se livreze marfa au intrat pe piata si au crescut considerabil lichiditatea acesteia.

Experienta contractelor la termen pe marfuri a servit drept baza a organizarii pietelor la termen cu produse financiare.

Intr-adevar, conditiile noi ale mediului financiar au avut ca efect amplificarea riscurilor de variatie a cursurilor de schimb si a celor de rata a dobanzii.

Alti factori precum: multiplicarea riscurilor in gestionarea portofoliilor individuale si colective, generalizarea politicilor monetare antiinflationiste si a controalelor monetare bazate pe ratele de dobanzi au avut ca efect sporirea volatilitatii si a riscurilor. Toate acestea au incitat responsabilii financiari din diferite tari sa caute metode mai eficiente de acoperire a acestor riscuri. Asa s-au nascut contractele futures si options. 1. 1 Contractele Futures si Options Pe pietele la termen organizate, calificate in egala masura ca piete ale produselor derivate, se negociaza doua ...

Bibliografie:

GHILIC "MICU BOGDAN - "STRATEGII PE PIATA DE CAPITAL" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2002

IOAN POPA - "BURSA" - EDITURA COLECTIA BURSA, BUCURESTI, 1994

IOAN POPA - "TRANZACTII INTERNATIONALE" - EDITURA RECIF, BUCURESTI, 1992

GABRIELA ANGHELACHE - "BURSA SI PIATA EXTRABURSIERA" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2000

N. DARDAC, C. BASNO, I. COSTICA - "TRANZACTII BURSIERE CU PRODUSE DERIVATE SI SINTETICE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGIGICA, BUCURESTI, 1999

IOAN POPA - "TRANZACTII DE COMERT EXTERIOR" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 2006

GABRIELA ANGHELACHE - "PIETE DE CAPITAL SI TRANZACTII BURSIERE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1997

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Strategii pe piata de capital
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
128 pagini
Imagini extrase:
98 imagini
Nr cuvinte:
43 804 cuvinte
Nr caractere:
217 167 caractere
Marime:
273.54KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Economie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Economie
Sus!