Rolul grupurilor de interese în procesul decizional al Uniunii Europene

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
2 PROCESUL DECIZIONAL AL UNIUNII EUROPENE
2.1 ALOCAREA SARCINILOR SI SUBSIDIARITATEA PRACTICA SI PRINCIPIILE UNIUNII EUROPENE
2.1.1 SUBSIDIARITATEA
2.1.2 TREI PILONI
2.1.3 REFORMA
2.2 ALOCAREA SARCINILOR INTRE NIVELURILE GUVERNAMENTALE
2.2.1 DIVERSITATEA PREFERINTELOR SI AVANTAJUL INFORMATIONAL LOCAL
2.2.2 ECONOMIILE DE SCALA
2.2.3 EFECTE SECUNDARE
2.2.4 DEMOCRATIA CA SI MECANISM DE CONTROL
2.2.5 COMPETITIA JURISDICTIONALA
2.2.6 DE LA TEORIE LA PRACTICA
2.3 PERSPECTIVA ECONOMICA A PROCESULUI DECIZIONAL AL UNIUNII EUROPENE
2.3.1 ABILITATEA DE A ACTIONA A UE EFICIENTA PROCESULUI DECIZIONAL
2.3.2 O MASURA CANTITATIVA A EFICIENTEI PROBABILITATEA DE TRECERE
2.3.3 EFICIENTA ISTORICA A PROCESULUI DECIZIONAL SI REFORMA PROPUSA PRIN TRATATUL DE LA NISA
2.3.4 ALTE EXPRESII ALE EFICIENTEI ANALIZA COALITIILOR DE BLOCAJ
2.4 DISTRIBUTIA PUTERII INTRE MEMBRII UE
2.4.1 EVIDENTE EMPIRICE ALE RELEVANTEI MASURARII PUTERII DE VOT
2.4.2 DEZAVANTAJELE MASURARII PUTERII DE VOT
2.5 LEGITIMITATEA PROCESULUI DECIZIONAL AL UNIUNII EUROPENE
2.5.1 LEGITIMITATEA DEMOCRATICA
2.5.2 LEGITIMITATEA NUMERELOR
2.5.3 EGALITATE SI DREPTATE
2.5.4 LEGITIMITATEA UNIUNII CELOR 15
2.5.5 LEGITIMITATEA CELOR DOUA UNIUNI REFORMA DE LA NISA VS. REZULTATELE ISTORICE
2.6 RELATIA DINTRE PROCESUL DECIZIONAL AL UE SI REPREZENTAREA INTERESELOR
3 GRUPURILE DE INTERESE IN UE APARITIE, STRUCTURA SI ALIANTE POLITICE
3.1 GRUPURILE DE INTERESE SI CONTESTAREA POLITICA
3.2 ANTICIPARE SAU REACTIE CO-EVOLUTIA STATULUI EUROPEAN SI A GRUPURILOR DE INTERESE
3.3 NATIUNI SI DOMENII DIVERSITATE SI INEGALITATE IN PARTICIPAREA GRUPURILOR DE INTERESE IN UE
3.4 ALIANTE POLITICE SI SEPARARI
3.5 GRUPURILE DE INTERESE SI CONTESTAREA POLITICA IN EUROPA
4 VARIETATEA DE INTERESE IN EUROPA
4.1 DETERMINANTI AI VARIETATII DE INTERESE
4.2 CELE MAI ACTIVE CATEGORII DE INTERESE LA NIVEL EUROPEAN
4.3 MODELUL EUROPEAN DE REPREZENTARE A INTERESELOR ANGAJATILOR
4.4 GRUPURI
4.5 ACTORI NON-GRUP
5 ROLUL INTERESELOR LA NIVEL COMUNITAR
6 REZUMAT SI CONCLUZII
7 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Extras din licența:

Lucrearea de fata incearca sa analizeze unul dintre aspectele procesului decizional de la nivelul Uniunii Europene, si anume relatia institutiilor Europene implicate cu sociatatea civila si grupurile de interese.

Daca in urma cu ceva timp, influenta acestor grupuri nu facea obiectul interesului cercetatorilor din domeniu, evolutia recenta a activitatii acestora pe langa organismele din Uniunea Europeana impune ca si atentia acordata acestui subiect sa creasca. Consider asadar, ca analiza rolului exercitat de grupurile de interese in procesul decizional de la nivelul Uniunii Europene reprezinta un subiect de actualitate si cu valoare ca si subiect de cercetare.

Modul in care se doreste abordarea acestui subiect este de la general la particular si de la teoretic la concret. Astfel, mai intai voi analiza natura procesului decizional european, cu sublinierea palierelor pe care pot fi influentate deciziile finale. Apoi voi defini actorii neguvernamentali si voi face o clasificare a lor si a intereselor pe care le poarta, pentru ca in final sa desprind concluziile asupra rolului exercitat de ele in procesul decizional de la nivelul UE.

Guvernele stabilesc politicile in multe domenii, de la limita de viteza pe drumurile locale pana la pozitia unei natiuni in problema armelor nucleare. Aceste politici sunt elaborate si aplicate la niveluri diferite ale guvernarii. Decizia privind limita de viteza care sa se aplice pe drumurile locale este de obicei luata de administratia locala a oraselor; problema armelor nucleare este de obicei analizata la nivelul guvernului tarii. Majoritatea tarilor europene au cel putin trei nivele de guvernare: local, provincial si national. Tarile membre ale Uniunii Europene au si un al patrulea nivel de guvernare in forma structurii decizionale supranationale.

Exista cateva exemple clare de competente nationale, cum ar fi programele pentru invatatmantul liceal; si exista si cateva exemple clare de competente comunitare, cum ar fi politica in domeniul concurentei, unde Comisia are ultimul cuvant cum ar fi cazul fuziunilor care afecteaza piata comuna. Totusi, linia de demarcatie in cele mai multe dintre cazuri ramane neclara. Demarcatia sferei competentelor comunitare exclusive continua sa fie o problema, in particular pentru ca in Tratate acestea nu sunt definite cu referire la domenii specifice, ci prin metoda descrierii functionale. Alocarea sarcinilor este si mai mult aruncata in ceata si pentru ca Tratatul stipuleaza ca anumite competente comunitare pot fi extinse daca acest lucru serveste mai bine indeplinirii scopurilor Tratatului. De altfel, obiectivele Tratatului de la Roma erau extrem de ambitioase, asa ca prevederea mentionata anterior, pune multe probleme in zona gri dintre competentele comunitare si cele nationale.

De multe ori, linia de demarcatie trebuie stabilita prin decizia Curtii Europene de Justitie.

Intr-un numar de decizii derivate din Tratate, Curtea a definit si a recunoscut anumite competente (care ...

Bibliografie:

RICHARD BALDWIN, CHARLES WYPLOSZ - "THE ECONOMICS OF EUROPEAN INTEGRATION" - ED. MCGRAW HILL, LONDRA, 2003

ANDREW GEDDES - "THE EUROPEAN UNION AND THE BRITISH POLITICS" - ED. PALGRAVE, LONDRA, 2004

ERNST HAAS - "BEYOND THE NATION SATE FUNCTIONALISM AND INTERNATIONAL ORGANIZATION" - STANDFORD UNIVERSITY PRESS, 1964

WOLFGANG LECHER - "TRADE UNIONS IN THE EUROPEAN UNION" - ED LAWRENCEANDWISHART, LONDRA, 1994

CORVIN LUPU - "PROBLEME ALE INTEGRARII EUROPENE, ORGANIZATII INTERNATIONALE, ASPECTE ALE POLITICII ROMANIEI DE INTEGRARE EURO ATLANTICA" - EDITURA FUNDATIEI ALMA MATER, SIBIU, 2000

G. MARKS, R. STEENBERGEN - "EUROPEAN INTEGRATION AND POLITICAL CONFLICT" - ED. CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS, 2004

DUMITRU MIRON - "ECONOMIA UNIUNII EUROPENE" - ED. LUCEAFARUL, BUCURESTI, 2004

DUMITRU MIRON - "POLITICI COMERCIALE" - ED. LUCEAFARUL, BUCURESTI, 2003

MANCUR OLSON - "THE LOGIC OF COLLECTIVE ACTION PUBLIC GOODS AND THE THEORY OF GROUPS" - MASS HARVARD UNIVERSITY PRESS, 1965

JAQUES PELKMANS - "INTEGRARE EUROPEANA METODE SI ANALIZA ECONOMICA" - INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMANIA, BUCURESTI, 2003

CORNELIU LIVIU POPESCU - "AUTONOMIA LOCALA SI INTEGRAREA EUROPEANA" - ED. ALL BECK, BUCURESTI, 1999

CORNELIU C. POPETI - "SPRE O NOUA ARHITECTURA EUROPEANA INTEGRARE SECURITATE" - ED. MIRTON, TOMISOARA, 2002

PETRE PRISECARU - "REFORMA CONSTITUTIONALA SI INSTITUTIONALA A UE" - ED ECONOMICA, BUCURESTI, 2003

ALEXANDER WENDT - "SOCIAL THEORY OF INTERNATIONAL POLITICS" - CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS, 1999

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Rolul grupurilor de interese in procesul decizional al Uniunii Europene
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
84 pagini
Imagini extrase:
88 imagini
Nr cuvinte:
25 795 cuvinte
Nr caractere:
149 692 caractere
Marime:
4.01MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Economie
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Economie
Sus!