Dealungul evolutiei managementului productiei pana in prezent au avut loc cercetari deosebite atat sub aspectul ariei de cuprindere cat si al profunzimii privind caile si modalitatile de imbunatatire a eficientei sistemelor de fabricatie si de asemenea a sistemelor furnizoare de servicii. Generatii succesive de tehnologi si manageri au analizat problemele eficientei si au propus o multime de cai diferite prin care s-a incercat optimizarea veniturilor din investitiile intreprinse. Aceste abordari diferite pot fi departajate intr-un numar de orientari sau scoli care impreuna alcatuiesc in realitate radacinile managamentului productiei asa cum este el practicat in prezent (Emil Cazan Managementul productiei, 2000). Scoala procesuala. Inaintea Revolutiei Industriale, bunurile erau produse de un mestesugar individual intr-un atelier mic fara ajutorul unor echipamente mecanice sau scule mai productive, ci numai cu niste scule obisnuite foarte simple. Contactul direct intre producator si consumator (client) permitea ca proiectarea produsului sa varieze in limite foarte largi, acestea fiind restrictionate numai de talentele sau capacitatile de productie ale mesterului si de bunastarea sau bogatia consumatorului. Introducerea unor serii de inventii la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, a modificat drastic vechiul obicei, respectiv traditionalul acord intre mestesugar si client.
Intre aceste investitii printre altele se detaseaza prin amploarea si complexitatea efectelor, masina de tors a lui Hargreaves, razboiul de tesut deosebit de productiv al lui Cartwright inventii care au transformat din temelii productia textila in acelasi timp motorul cu abur al lui Watt si strungul lui Maudslay au pavat drumul spre productia de masa a bunurilor de toate felurile.
Tot in aceasta perioada a aparut conceptul de fabrica moderna care a adus o multime de caracteristici importante precum: standardizarea produselor si de aici standardizarea elementelor componente, ceea ce permitea intersanjabilitatea acestora, si specializarea muncii, aceste caracteristici aduse de fabrica moderna destul de curand a condus la inlocuirea metodelor mestesugaresti traditionale cu sarcini care au cicluri scurte de executie ce pot fi indeplinite de muncitori necalificati.
Scoala managementului stiintific. La inceputul anilor 1900 o noua abordare aparent cunoscuta ca managementul stiintific, ce s-a dezvoltat din credinta ca imbunatatiri mult mai eficace si eficiente sunt posibile, daca detalierea muncii, motivarea muncitorului si organizarea fabricii pot fi in mod stiintific cercetate si ajustate. In afara multimii de studii care au implicat si remunerarea muncii, americanul F. W. Taylor a propus ceea ce astazi este cunoscut ca fiind principiile managementului stiintific care includeau detalierea procesului de munca si un sistem de remunerare cu bucata, in acest sens sistemul de operare sau activitatile erau recunoscute prin ele insele iar muncitorii erau ...
BADEA F. - "MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INDUSTRIALE" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1998
CAZAN E. - "MANAGEMENTUL PRODUCTIEI" - EDITURA EUROBIT, TIMISOARA, 2000
COJOCARU G. , KOVACS FR. - "ROBOTII IN ACTIUNE. SISTEME FLEXIBILE SI FABRICATIA IN SERIE" - EDITURA FACLA, TIMISOARA, 1985
CONSTANTINESCU D. A. - "MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INDUSTRIALE" - COLECTIA NATIONALA, BUCURESTI, 2000
DIMA I. C. , MAN M. - "MANAGEMENTUL ACTIVITATII INDUSTRIALE" - EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, 1999
DIMA I. C. , NEDELCU M. V. - "MANAGEMENT INDUSTRIAL" - EDITURA NATIONAL, 2000
NICOLESCU O. - "MANAGEMENT" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1992
NICOLESCU O. , VERBONCU I. - "MANAGEMENT" - EDITURA ECONOMICA, BUCURESTI, 1999
PETRISOR I. - "PROGRESUL ORGANIZATIONAL" - EDITURA MIRTON, 1999
PUIU T. - "MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INDUSTRIALE" - EDITURA MOLDAVIA, BACAU, 2000
UNGURU I. - "MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INTREPRINDERII" - EDITURA LUMINALEX, BUCURESTI, 1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
