Migrația forței de muncă în contextul procesului de globalizare economică

Pentru a putea intelege importanta fenomenului migrator atat din punct de vedere social cat si din punct de vedere economic, trebuie ca mai intai sa definim acest concept:

Migratia reprezinta schimbarea locului de trai a unei persoane sau a unui grup de persoane din diferite motive determinate de factori politici, economici, sociali sau naturali.

Din punct de vedere international, definitia ramane valabila cu o modificare si anume:"schimbarea teritoriului national", aceasta modificare excluzand migratiile interne, in cadrul aceluiasi stat, vizand doar migratiile inter-statale.

In literatura de specialitate se considera ca migratia fortei de munca are efecte pozitive, echilibrand avantajele .

In primul rand in cazul tarii de origine rata somajului se reduce iar salariile cresc, reducandu-se astfel dezechilibrele de pe piata muncii. In al doilea rand se genereaza noi factori de crestere economica prin transferul veniturilor emigrantilor si prin imbunatatirea calificarilor muncitorilor care se intorc.

In cazul tarii de destinatie, se mareste rezerva de resurse umane, ceea ce conduce la incetinirea cresterii salariilor si la o crestere de capital. Conform teoriei clasice, procesul inceteaza cand remuneratia devine egala in ambele tari. Aceasta ne conduce la concluzia ca migratia este un fenomen benefic pentru ambele parti insa in realitate lucrurile stau putin mai diferit deoarece migratia nu are ca motiv doar remuneratia ci se bazeaza pe o serie complexe de motive unele de natura politica, altele de natura etnica, deci nu trebuie interpretata intr-un mod simplist pur economic conform modelului "homo economicus", ea trebuie analizata per ansamblu luand in considerare toate motivele care o determina cat si consecintele generate de catre aceasta asupra economiilor nationale ce se regasesc in acest proces.

Migratia are un rol important in transformarile sociale contemporane. Este atat un rezultat al schimbarilor globale, dar si o forta pentru viitoarele schimbari atat in statele de origine, cat si in cele primitoare. Impactul sau imediat se resimte, in primul rand, la nivel economic, dar afecteaza si domeniul muncii si cel social, sistemul de protectie sociala, cultura si politicile nationale, relatiile internationale, conducand inevitabil la o mai mare diversitate etno-culturala in toate statele

SUBCAPITOL I 2. PRINCIPALELE CAUZE ALE MIGRATIEI, PRINCIPALELE TIPURI DE MIGRATIE, ABORDAREA SI EXPLICAREA TEORIILOR REFERITOARE LA MIGRATIE SI PROCESUL DECIZIONAL COGNITIV CE CONDUCE LA ACEST FENOMEN.

Fenomenul de migratie a populatiei la un nivel international incepe a fi studiat mai intens, odata cu anii' 60, in cadrul modelelor de expansiune economica . Astfel, apare nevoia cercetarii fenomenului pe consideratia conform careia circulatia internationala a fortei de munca, ca factor de productie, influenteaza ritmul cresterii economice. Studiile respective constau intr-o explorare, o analiza asupra fenomenului de migratie a populatiei, axate pe elaborarea unor serii de ipoteze si optiuni teoretice, aspecte general valabile asociate fie cu caracterul sistemic al migratiei, cauze, efecte, fie cu dezvoltarea unei ,,culturi a migratiei" la nivel comunitar, prin plasarea deciziei de migratie la nivelul familiei/gospodariei, ideea migratiei externe rezultand ca raspuns la riscul perceput asupra gospodariei. In baza acelorasi considerente sunt tratate si ideile extinderii si a dezvoltarii migratiei clandestine prin retelele sociale cat si a aparitiei proceselor de institutionalizare ca forma de "control" si coordonare a migratiei odata cu dezvoltarea fenomenului. In principal, motivatia cea mai uzuala a migratiei fortei de munca era reprezentata de existenta diferentelor dintre nivelul remuneratiilor salariale in diverse tari.

Totusi factorii economici nu sunt singurii care manifesta o influenta asupra procesului decizional de a emigra sau nu, la acestia se adaoga cauzele politice cum ar fi persecutiile pentru aderare la idei ce se opun actualei guvernari, cauze tehnologice ce se refera la diferenta de tehnologie accesibila publicului larg dintre cele doua tari si a nivelului de trai in raport cu nivelul tehnologizarii statelor in cauza, cauze legate de societate sau de politica sociala cum ar fi crizele politice sau un grad mare de instabilitate politica, in cazul politicii sociale discutam despre nivelul de implicare al statului in viata cetateanului de rand, de asemenea, pot exista si o serie de cauze legate de mediu spre exemplu inundatii seceta, dezastre naturale. Toate aceste cauze stau la baza miscarilor voluntare sau involuntare a persoanelor dand nastere diverselor tipuri sub care se regasesc aceste miscari.

BIBLIOGRAFIE

Carti:

Golinowska, S. (2002). Economic Migration. Free Movement of Labour Force and Regulations.

Ionescu, I. I. (2008, decembrie). Revista de cercetare si interventie sociala. Migratia Romanilor in Uniunea Europeana volum 23 , pp. 28-29.

Kahanec, Z. (2009). EU Labor Markets after Post-Enlargement Migration. Berlin.

Maslow, A. (1943). A theory of human motivation.

Massey. (1993). Theories of international migration: a review and appraisal", Population and Development Review.

Massey, D. S. (1989). Social Structure, Household strategies, and the Cumulative Causation of Migration.

Mill, J. S. (1848). Principiile economiei politice.

Ravenstein, E. G. (1885). The Laws of Migration.

Ricardo, D. (1817). Principiile economiei politice si ale impunerii.

Sherif, M. C. (1956). An Outline of Social Psychology. Revised Edition, Harper & Brothers, New York. New York: Harper & Brothers.

Smith, A. (1776). An inquiry into the Nature and Causes of THE WEALTH OF NATIONS.

Reviste de specialitate si publicatii on-line:

Bram Lancee, D. J. (2011, 02 02). Retrieved 04 19, 2013, from www.eui.eu: : http://www.eui.eu/Personal/Dronkers/articles/JEMS2011.pdf

Harrod. (1939). http://www.rasfoiesc.com/business/economie/CRESTEREA-ECONOMICA-DEZVOLTARE99.php. Retrieved 04 19, 2013

Institutul National de Statistica. Anuarul Statistic 2011: http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/02/02%20Populatie_ro.pdf

Mondiala, B. (2012). In anul 2012 tarile in curs de de dezvoltare primesc remitente in valoare de peste $400 miliarde.

Mondiala, B. (2012). Raportul Bancii mondiale dedicat Migratiei si Dezvoltarii.

Romania, Fundatia Soros. (n.d.). Efectele migrtiei- copii ramasi acasa. Romania, Romania.

Situri web:

Romanians in Italy. (n.d.). Retrieved from Wikipedia, the free encyclopedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Romanians_in_Italy

Schulte, D. B. (n.d.). situl http://www.migration-online.de/beitrag._aWQ9NDIx_.html. Retrieved 04 19, 2013

THE WORLD FACTBOOK. (n.d.). Retrieved from C.I.A: https://www.cia.gov/news-information/featured-story-archive/2013-featured-story-archive/world-factbook-global-migration.html

Migratia fortei de munca in contextul procesului de globalizare economica. Lucrare de licenta de nota 10 in cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor din Iasi.