Investitiile reprezinta factorul primordial in strategia dezvoltarii economiei nationale, a tuturor ramurilor si domeniilor de activitate, a sporirii veniturilor, conditie a cresterii nivelului de trai.
Orientarile si obiectivele cercetarii economice, in etapa actuala, acorda o atentie deosebita domeniului investitiilor.
Conceptul de investitie a fost si este dezbatut in teoria economica din toate tarile, fiind exprimate mai multe opinii cu privire la continutul si sfera de cuprindere a acestora.
Acceptiunea cea mai des intalnita pentru definirea investitiilor este aceea de cheltuiala sau plasament de sume banesti la un moment initial, pentru a obtine efecte ulterioare, iar numerosi economisti, din diverse tari, au cautat sa surprinda cat mai multe aspecte legate de continutul si mecanismul investitiilor.
Un prim aspect in definirea investitiilor se refera la faptul ca acestea sunt opusul consumului imediat, care inseamna distrugerea unei parti din valoarea creata, in fapt, distrugerea de avutie, investitiile urmarind tocmai contrariul. In modelele de crestere economica ale lui Keynes, Harrod, Domar, investitiile sunt considerate ca fiind egale cu economiile. Economistul francez P. Aftalion afirma ca investitiile reprezinta renuntarea la sursele banesti lichide actuale contra sperantelor in obtinerea unor resurse viitoare, evident mai mari, care vor fi obtinute in timp.
O definitie mai concreta este data de P. Masse, care considera ca investitiile reprezinta o cheltuiala actuala, certa, realizata pentru obtinerea unor efecte viitoare, de cele mai multe ori incerte. P. Masse stabileste patru elemente esentiale pentru o investitie: Subiectul, reprezentat de cel care investeste (persoana fizica sau juridica); Obiectul, reprezentand lucrul, intreprinderea, firma, utilajul etc., deci modul in care se concretizeaza investitia; Costul, reprezentand efortul suplimentar, cert, actual consumat pentru obtinerea acelui obiect concret; Efectele valorice, rezultate prin realizarea investitiei, care se obtin in viitor si reprezinta in realitate, o speranta mai mult sau mai putin certa.
Peumans arata ca a investi reprezinta a dobandi bunuri concrete, a plati azi un cost in vederea obtinerii de venituri viitoare, renuntarea la o satisfactie certa imediata in favoarea unei serii de sperante repartizate in timp.
O alta definitie data de economistii rusi si americani subliniaza ca nu este suficienta considerarea investitilor ca o simpla cheltuiala, ci trebuie avute in vedere doua sensuri pentru o mai corecta delimitare a notiunii de investitie si anume: investitia este o cheltuiala, reprezentand o sursa financiara avansata si consumata in prezent pentru a obtine efecte viitoare; investitia este in acelasi timp, o actiune, o lucrare concretizata in utilaje, constructii etc., deci, multitudinea de active fixe si circulante prin care se obtin intreprinderi noi, se modernizeaza, se reutileaza sau se dezvolta cele existente.
Cu alte cuvinte, investitia trebuie ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
