Trebuie abandonate formele trecute si trebuie intrat intr-o perioada a transformarii, prin crearea de conditii economice cu baza comuna si prin instaurarea de autoritati noi acceptate de suveranitatile nationale. Europa n-a existat niciodata. Prin adunarea de suveranitati reunite in consilii, nu se creaza o entitate. Trebuie sa cream de-a dreptul Europa. Acest extras din Memoriul Monnet (3 mai 1950), care sta la originile planului crearii Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, subliniaza patru elemente cheie ale sistemului juridico-institutional al Comunitatiloe Europene.
Astfel, de la originile sale din 1950, constructia europeana este un proces politic.
Acesta ar fi primul element. Al doilea lement al sistemului juridico-institutional este ca acest proces este si ramane dominat de metoda Monnet si anume: principiul fundamental este delegarea de suveranitate intr-un domeniu limitat dar decisiv. Cooperarea intre natiuni, cat de importanta ar fi, nu aduce rezultatele dorite. Ceea ce trebuie cautat, este o fuziune a intereselor popoarelor europene si nu pur si simplu mentinerea echilibrului acestor interese. Al treilea element este ca de laesuarea in 1954 a proiectului Comunitatii Europene a Apararii, integrarea economica este si ramane, marele domeniu al unificarii europene.
Ultimul element cheie al sistemului juridico-institutional al Comunitatilor europene, se prezinta in felul urmator: in 1992-1993, discutiile asupra ratificarii Tratatului de la Maastricht asupra UE marcheaza un moment de cotitura mai ales in ceea ce priveste materia institutionala. Popoarele Europei Comunitatilor nu mai vor sa accepte o constructie europeana condusa de institutii privite ca tehnocratice. Metoda Mannet pare in acest moment (n. a. 1993) epuizata. Greutatile intalnite in apropierea Tratatului de la Maastricht dau de gandit fortelor conducatoare ale Europei in ceea ce priveste oglindirea actiunilor Comunitare in opinia publica. Drumul si modul de lucru alese ajung la un moment dat sa se desparta de componenta lor personala, nemaifiind atat de facila, identificarea cetateanului comunitar cu politica dusa de pilonii comunitari.
Rezultatul faptelor prezentate mai inainte este vizibil mai ales in specificitatea constructiei institutionale comunitare.
Din punct de vedere functional, celor patru organe comunitare (5 dupa Maastricht) nu se integreaza in sablonul clasic al separatiei puterilor, conform ca Parlamentul este organul legislativ, guvernul este executiv iar judecatoria reprezinta puterea jurisdictionala.
Originalitatea sistemului Comunitatilor europene poate fi intelesa numai luand in considerare componentele sale: structura institutionala; finantarea si ordinea juridica a comunitatilor cu modul ei de punere in aplicare de catre statele membre.
Dupa Maastricht tabloul se schimba. Tratatul creator al uniunii europene transforma Comunitatea Economica europeana in Comunitatea Europeana (vezi articolul G). celelalte Comunitati, Comunitatea ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
