Cand luam in discutie facultatile de jurnalism, integrarea profesionala nu aduce in prim-plan absolventul. Una dintre realitatile specifice ale facultatilor de profil este aceea ca studentii lor nu asteapta obtinerea diplomei pentru a deveni preocupat de gasirea unui loc de munca. In mod traditional, cariera jurnalistica a reprezentat o zona deschisa tuturor aspirantilor care faceau dovada unor anume inclinatii si aptitudini, indiferent de clasa sociala si pregatirea teoretica. Fata de ultimii 30 de ani, odata cu cresterea ponderii pregatirii de specialitate in munca jurnalistica, portretul anonimului care se indreapta spre jurnalism a cunoscut numeroase modificari. Ca punct de plecare vom mentiona rezultatul cercetarilor lui Hugh Stephenson si Pierre Mory (1991). Perspectiva traditionalista asupra jurnalismului contureaza o cariera deschisa tuturor aspirantilor, indiferent de studii sau clasa sociala.
Devenea jurnalist oricine dovedea o oarecare abilitate de a comunica folosind cuvinte si fraze mestesugite. Orizontul de recrutare s-a ingustat simtitor odata cu aparitia si frecventarea cursurilor de specialitate sau, in timp, cu absolvirea unei facultati de specialitate.
Stevenson si Mory argumenteaza si ca media de varsta a jurnalistilor a crescut semnificativ, iar acest fapt se datoreaza, in mare parte, nivelului tot mai ridicat al educatiei, al pregatirii teoretice pe care le presupune accesul in aceasta profesie (1991, p. 27). Situatia este semnificativ diferita fata de perioada in care singura sansa pe care un tanar o avea pentru a se putea apropia de domeniul jurnalistic o reprezenta munca propriu-zisa intr-o redactie.
Multi spun ca jurnalistii se nasc, nu se formeaza. Cei care se apropie de aceasta meserie trebuie sa aiba cateva calitati native: abilitati de comunicare, spirit investigativ, usurinta de a se exprima, capacitatea de a se descurca in situatii dificile. Cea mai buna metoda, in acest tip de pregatire, este munca alaturi de un jurnalist experimentat de la care novicele sa fure secretele meseriei. Inainte de al doilea Razboi Mondial, aceasta era modalitatea prin care puteai deveni jurnalist.
Situatia s-a schimbat insa, gradual, dupa acest moment. Din ce in ce mai mult, jurnalistul devine parte integranta a procesului de productie, in cadrul caruia incepe sa preia din ce in ce mai multe atributii (Denis Ruellan, 1994, p. 218). Ii sunt necesare cunostinte de utilizare a computerului, de paginare, chiar si de folosire a arsenalului fotoreporterilor si operatorilor, a personalului considerat, pana nu demult, auxiliar. Astfel de sarcini erau candva straine de munca jurnalistului dar au aparut pe masura ce tehnologia a inceput sa schimbe fata mass-media. Cerintele angajatorilor au crescut, parte din ele in paralel cu evolutia tehnologiei.
Acest fapt i-a facut pe cei care investeau in presa sa isi revizuiasca tehnicile de recrutare a noilor angajati. Cu alte cuvinte, si-a intrat in drepturi criteriul economic, in sensul ca ...
BANTZ CHARLES - "NEWS ORGANIZATION CONFLICT AS A CRAFTED CULTURAL NORM" - IN COMMUNICATION, NR. 8, SCIENCE PUBLISHERS INC, 1985
BREED WARREN - "SOCIAL CONTROL IN THE NEWSROOM" - IN WILBUR SCHRAM, MASS COMMUNICATION, CLIVE BINGLEY PUBLICATIONS, LONDON, 1972
CHARON JEAN MARIE - "CARTES DE PRESSE" - PARIS, STOCK, 1993
COMAN CRISTINA, COMAN MIHAI - "EDITORS, OWNERS, REPORTERS WAYS OF RECRUITMENT" - IN GLOBAL NETWORKS NR. 5, 1995
MARINESCU PAUL - "MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR DE PRESA" - POLIROM, IASI, 1992
METZLER KEN - "NEWSGATHERING, PRENTICE HALL INC. " - ENGLEWOOD CLIFFS, N. J, 1986
RUELLAN DENNIS - "LE PROFESSIONALISME DU FLOU" - IN RESEAUX NR. 51, 1992
SPLICHAL SLAVKO, SPARKS COLLIN - "JOURNALISTS FOSR THE 21ST CENTURY" - ABLE PUBLICATIONS CORPORATION, 1994
STEVENSON HUGH, MORY PIERRE - "JOURNALISM TRAINING IN EUROPE"
TUNSTALL JEREMY, DENNIS MCQUAIL - "SOCIOLOGY OF MASS COMMUNICATION" - PENGUIN BOOKS, NEW YORK, 1972
CATALIN ZAMFIR, LAZAR VLASCEANU - "DICTIONAR DE SOCIOLOGIE" - BUCURESTI, BABEL, 1988
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
