Problematica optimizarii interventiilor decidentilor in organizatii este astazi un subiect care fascineaza si intriga. Exista o multime de abordari teoretice ale acestui subiect, in practica insa, deciziile empirice, bazate pe experienta, intuitie, fler, au o mare pondere. Prezenta lucrare abordeaza analitic conducerea empirica si conducerea scientizata, in speranta ca din explorarea posibililor fiecarui orizont amintit, se va putea discerne care este modalitatea de interpretare mai performanta intru ameliorarea situatiei oamenilor in organizatii.
Am interpretat demersul nostru ca fiind unul bazat pe paradigma, din aceasta optiune rezultand un set de exigente utilizate in alegerea conceptelor cu care am operat si care in cele din urma s-a dovedit a facilita demersul interpretativ.
In Capitolul 1 al lucrarii am inventariat acceptiunile date astazi conducerii, prin raportarea la cadrul general din care acestea au fost derivate, reusind sa depasim maniera voluntarista in care de regula se opteaza pentru una sau alta dintre acceptiuni.
Optiunea noastra a fost orizontul procesual-organic de interpretare a existentei sociale, din aceasta decurgand utilizarea explicita pe tot parcursul lucrarii, a unui set de 11 premise fundamentale ce caracterizeaza aceasta abordare.
Centrarea investigatiilor pe procesarea informatiei a permis realizarea unor diferentieri in ceea ce priveste delimitarea unor orizonturi de procesare circumscrise modalitatii teoretice de interpretare a existentilor, atragand totodata atentia asupra coexistentei lor in procesualitatea interpretativa si, implicit, a posibilitatii situarii conducatorilor in interiorul unuia dintre aceste orizonturi.
In Capitolul 2 al demersului nostru, pornind de la cadrul explicativ general prezentat in lucrarea Potentele fiintei umane (L. Culda), am realizat unele aprofundari ale interpretarii date modalitatilor empirice de procesare a informatiilor, informatiile utilizate fiind atent selectate pentru a evita reductionismul abordarilor unidisciplinare sau chiar multidisciplinare. Capitolul se incheie prin reliefarea principalelor disfunctii care pot interveni in procesarile empirice, a unor modalitati de transcendere a acestora si cu o caracterizare a posibililor exercitarii rolului de conducator in limitele acestui orizont de interpretare.
In Capitolul 3, ne raportam critic la posibilii scientizarilor deciziilor, demers in urma caruia am relevat emergenta unor posibilitati neechivalente, in functie de situarea in interiorul unuia sau altuia dintre orizonturile abordate. Considerand abordarile determinist-cauzale si determinist-interactioniste ca fiind reductioniste, oferim repere pentru transcenderea limitelor acestora, intru utilizarea teoriilor mai performante, Teoria generala a sistemelor pentru interpretarea existentei abiotice sau biotice si Teoria procesual-organica pentru interpretarea existentei sociale.
In capitolul 4 al lucrarii, studiul de caz utilizat, devine un pretext de ...
ANDREI P. - "SOCIOLOGIE GENERALA" - BUCURESTI, EDITURA ACADEMIEI R. S. R, 1970
BOUDON R. - "EFECTE PERVERSE SI ORDINE SOCIALA" - EDITURA EUROSONG SI BOOK, BUCURESTI, 1998
BOUDON R. - "TEXTE SOCIOLOGICE ALESE" - EDITURA HUMANITAS, BUCURESTI, 1990
CAPRA F. - "MOMENTUL ADEVARULUI" - EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 2004
CERTO S. - "MANAGEMENTUL MODERN" - EDITURA TEORA, BUCURESTI, 2001
CULDA C. - "MEDICINA TRADITIONALA CHINEZA SI QIGONG - UL TERAPEUTIC" - EDITURA LICORNA, BUCURESTI, 2003
CULDA L. - "PROCESUALITATEA SOCIALA" - BUCURESTI, EDITURA LICORNA, 1994
CULDA L. - "DEVENIREA OAMENILOR IN PROCESUALITATEA SOCIALA" - BUCURESTI, EDITURA LICORNA, 1997
CULDA L. - "SOCIOLOGIA PROCESUAL - ORGANICA" - EDITURA LICORNA, BUCURESTI, 1997
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
