In practica comerciala, efectele de comert, respectiv cambia, biletul la ordin si cecul, mai sunt cunoscute si sub alte denumiri, cum ar fi: efecte comerciale, titluri de credit, instrumente de plata si de credit.
In tara noastra, inainte de 23 august 1944, cambia si biletul la ordin mai erau cunoscute si sub denumirea de polite. S-a constatat ca juristii utilizeaza cu precadere denumirea de titluri de credit, asa cum figureaza in numeroase drepturi comerciale nationale, precum si-n dreptul comercial international.
Spre deosebire de juristi, economistii utilizeaza notiunile de efecte de comert si instrumente de plata si credit.
Cu toate acestea, si la unii si la ceilalti, fondul problemelor ramane acelasi, depinzand numai din ce puncte de vedere sunt tratate: juridic, economic al relatiilor financiare.
In ceea ce priveste cambia, biletul la ordin si cecul sunt efecte de comert, dar totodata si instrumente de plata si credit, deoarece: iau nastere prin emiterea lor si introducerea in circuitul activitatii comerciale si bancare; aceste titluri le emit beneficiarilor lor sa-si realizeze la scadenta drepturile literale si autonome mentionate in textul lor.
desi se poate aprecia ca pot circula ca o moneda, ca au o valoare ca si moneda, pot fi schimbate pe monede prin incasare, scontare, rescontare sau cesiune, efectele de comert se deosebesc de moneda prin trasaturile specifice in sensul ca sunt: sunt transmisibile, cu respectarea normelor prevazute in legislatiile nationale si in dreptul comercial international; au o valoare in lei sau in valuta si anume o valoare determinata si nu aproximativa sau variabila; ele reprezinta o creanta (datorie) in numerar, cauzata de un act de comert sau prestare de serviciu (provizoriu) si care urmeaza a fi platita la un anumit termen.
Efectele de comert sau instrumentele de plata si de credit sunt documente sau inscrisuri in lei sau in valuta, prin care se reglementeaza achitarea sau lichidarea unor creante provenind din operatiunile de vanzari cumparari interne sau internationale, prestari servicii interne sau externe etc.
Motivele care il determina pe un vanzator sa pretinda drept instrument de plata un efect de comert sunt numeroase: a) Cambia, biletul la ordin si cecul contin in insusi textul fiecaruia in parte elemente esentiale de certitudine ca plata va fi efectuata la cadenta. Aceste elemente de garantie sunt prezentate: la cambie, prin ordinul neconditionat de plata, prin acceptare si prin aval; la bilet la ordin, prin obligatia neconditionata de a plati, precum si avalul; cecul are ordinul neconditionat de plata si avalul.
b) Dreptul comercial international, conventiile internationale cu privire la cambie, bilet la ordin si cec, precum si drepturile comerciale si alte acte normative cu caracter de lege existente in fiecare tara, confera acestor efecte de comert o serie de facilitati in favoarea garantarii drepturilor beneficiarilor, ca si sub aspectul usurintei cu care circula asemenea titluri.
...
CONSTANTIN GORBANESCU, EMILIAN DREHUTA, VASILE DARIE, VASILE PATRUT, ARISTITA ROTILA - "MANUALUL EXPERTULUI CONTABIL SI AL CONTABILULUI AUTORIZAT"
EPURAN M. , BAIAITA V. , GROSU C. - "CONTABILITATEA FINANCIARA IN NOUL SISTEM CONTABIL" - EDITURA DE VEST, TIMISOARA, 1996
FELEAGA N. , IONASCU I. - "CONTABILITATEA FINANCIARA" - EDITURA ECONOMICA, 1996
MATES D. - "CONTABILITATEA SI FISCALITATEA" - EDITURA IVAN KRASKO, 1997
BANCA NATIONALA A ROMANIEI - "REGLEMENTARI PRIVIND CAMBIA SI BILETUL LA ORDIN", 1994
BANCA NATIONALA A ROMANIEI - "REGLEMENTARI PRIVIND XYZ", 1994
LEGISLATIE CAMBIALA - "CAMBIA", "BILETUL LA ORDIN", "COMENTARII", 1994
MINISTERUL FINANTELOR - "SISTEMUL CONTABIL AL AGENTILOR ECONOMICI, 1994
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
