Legiuirile penale din cele mai vechi timpuri au incriminat si sanctionat sever faptele savarsite impotriva patrimoniului. In perioada sclavagista erau pedepsite cu asprime furtul, talharia, jaful; mai putin cunoscute erau alte forme de atingere a proprietatii, cum ar fi inselaciunea, abuzul de incredere, gestiune frauduloasa, care erau considerate ca delicte civile. In perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzad in sfera sa toate faptele prin care se putea aduce vatamari patrimoniului. De regula, furturile marunte se pedepseau cu biciuirea, insa, la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea. Daca furturile erau grave, se aplica pedeapsa cu moartea de la primul furt. Aceast asprime a pedepselor arata frecventa infractiunilor si gravitatea lor; impotriva unor asemenea fapte stapanirea era silita sa recurga la cele mai inumane pedepse. Sistemele de drept penal moderne, desi au eliminat unele din exagerarile anterioare, au mentinut un regim destul de sever pentru anumite forme de activitate infractionala indreptate impotriva patrimoniului; totodata, au extins cadrul incriminarilor si la alte fapte specifice relatiilor economice din societatea moderna. In vechiul drept romanesc existau, de asemene, reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni.
Astfel, pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab, codicile penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova si a lui Barbu Stirbei in Muntenia, contineau dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului. Codul penal roman din 1864, desi copiat in mare parte dupa codul penal francez, cuprinde in capitolul referitor la Crime si delicte contra propriettilor numeroase incriminari inspirate din Codul penal prusac, privitoare la apararea patrimoniului menite sa asigure cu mijloace mai severe ocrotirea acestuia.
Codul penal roman din 1936 cuprindea aceasta materie in Cartea II, Titlul XIV intitulat Infractiuni contra patrimoniului sistematizt in 5 capitole astfel: Cap. I Furtul; Cap II Talharia si pirateria; Cap III Delicte contr patrimoniului prin nesocotire increderii; Cap. IV Stramutarea de hotarare, desfiintarea esmnelor de hotar, stricaciuni si alte tulburari aduse proprietaatii; Cp. V Jocul de noroc, loteria si specula contra economiei publice. Dupa cum se poate observa Codul penal din 1936 a restrans in limitele sale firesti, toate infractiunile contra patrimoniului grupadu-le dupa obiectul juridic. Paralel cu prevederile Codului penl de la 1864 cat si de la 1936 au existat si anumite infractiuni contra patrimoniului prevazute in legi speciale, ca de pilda in Codul Justitiei Militare, in Codul Comercial, in Codul Silvic, in Codul Marinei comerciale si altele. In perioada anilor 1944 1989, s-au produs unele schimbari legislative importante in toate domeniile dreptului, dar, mai ales in cel al dreptului penal, in conformitate cu ideologia vremii si cu modul de a concepe existenta proprietatii, reglementari ...
GHEORGHE NISTOREANU, ALEXANDRU BOROI, VASILE DOBRINOIU, IOAN MOLNAR, ILIE PASCU, VALERICA LAZAR - "DREPT PENAL PARTEA SPECIALA" - BUCURESTI, 1999
VINTILA DONGOROZ - "DREPT PENAL PARTEA SPECIALA" - VOL. III, 1971
CONSTANTIN CRISU, STEFAN CRISU - "PRACTICA SI LITERATURA JURIDICA 1994 - 1997" - EDITIE 1998
OCTAVIAN LOGHIN, TUDOREL TOADER - "DREPT PENAL PARTEA SPECIALA" - BUCURESTI, 1996
VASILE DONGOROZ - "EXPLICATII TEORETICE ALE CODULUI PENAL, VOL III"
OCTAVIAN LOGHIN - "DREPT PENAL ROMAN PARTEA SPECIALA, VOL. I" - BUCURESTI, 1994
C. LOGHIN, A. FILIPAS - "DREPT PENAL ROMAN" - PARTEA SPECIALA
A. FILIPAS - "INFRACTIUNI CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI" - ED. ACADEMIEI, BUCURESTI, 1985
CONSTITUTIA ROMANIEI, TITLUL III, CAP. VI, AUTORITATEA JUDECATOREASCA, ADOPTATA IN 1991
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
