Femeilor, care reprezinta mai mult de jumatate din populatia Terrei, li s-a rezervat dintotdeauna, si in anumite zone mai continua sa li se rezerve, un rol minor, periferic, deseori fiind supuse unui tratament discriminatoriu sau umilitor. Femeia a fost supusa la un regim de sclavie si vanduta ca o marfa, a fost, si din pacate mai este supusa la prostitutie sau expusa in publicatii obscene si este tinuta intr-o situatie de inegalitate fata de barbat. Fiind victima vulnerabila in conflictele armate, in numeroase zone ale globului ea este lipsita de elementare drepturi politice.
Prima etapa in procesul de emancipare a femeii are loc odata cu miscarea pasoptista, cand Nicolae Balcescu isi exprima speranta ca emanciparea femeii va deschide calea unei civilizatii noi, iar C. A. Rosetti condamna pe cei care ocupandu-se de politica, nu zic nici un cuvant pentru cealalta jumatate a omenirii, pentru femei, pentru revolutia familiei.
Ion Ghica, Gheorghe Baritiu, I.
N. Radulescu si multe alte personalitati cereau prin presa, discursuri si brosuri, invatamant egal pentru fii si ficele tarii.
Principiul egalitatii a fost inscris in programele revolutiei romane de la 1848, revolutie aparata cu un curaj si o energie exemplara de catre Ana Ipatescu, sub forma invatamantului egal si paralel pentru amandoua sexele.
Ministerul Instructiunii Publice din acel timp a initiat punerea in aplicare a acestor prevederi pragmatice, iar Locotenenta Domneasca a aprobat fondurile pentru infiintarea a 5 scoli in Bucuresti si 12 in judete.
Femeilor le erau inaccesibile cele mai multe profesii moderne. Dependenta economica fata de barbat era agravata de inegalitatea civila si lipsa drepturilor politice.
Acest statut de inferioritate al femeii greva si viata de familie, unde vointa sotului era lege.
Impotriva vechilor randuieli si mentalitati adanc inradacinate se contureaza in perioada pasoptista si se dezvolta, cu precadere dupa Unirea Principatelor din 1859, miscarea feminista.
Urmand calea deschisa inca din 1841 de Izabela Fasdro prin Asociatia feminina cetateneasca (Arad), Maria Nicolau constituia la Brasov in 1950 Reuniunea femeilor romane.
Pentru intaia data in istoria Romaniei, problema introducerii dreptului de vot al femeii s-a pus odata cu alcatuirea primei Constitutii (1866) a statului Roman modern, intemeiat prin unirea celor doua Principate Romane, in ianuarie 1859. Liga femeii romane a militat inca de la infiintarea sa, in 1866 pentru dobandirea drepturilor necesare femeii in viata economica si politica a tarii.
Au urmat o serie de petitii si memorii care au dus la depunerea din initiativa parlamentara a unui proiect de lege prin care sa se acorde femeilor drepturi civile si politice integrale.
Prin revista Dreptul din 1866 I.
Gradisteanu cere prin articolul Femeia dinaintea legii, pe langa drepturi civile egale cu ale barbatului, exercitarea de profesiuni libere.
Prin codul civil adoptat in 1864, femeia dobandea dreptul de a se angaja intr-o activitate si ...
THOMAS BUERGENTHAL, RENATE WEBER - "DREPTUL INTERNATIONAL AL DREPTURILOR OMULUI" - ED. ALL, BUCURESTI, 1996
N. HEVERNER - "INTERNATIONAL LAW AND THE STATUS OF WOMEN", 1983
T. MERON - "HUMAN RIGHTS LAW-MAKING" - IN THE UNITED NATIONES 53, 1986
CHARK - "THE VIENNA CONVENTION RESERVATIONS REGIME AND THE CONVENTION" - ON DISCRIMINATION AGAINST WOMEN
MOROIANU ZLATESCU - "DREPTURILE OMULUI" - ED. ANDRE, BUCURESTI, 1993
IRINA MOROIANU ZLATESCU - "DREPTURILE OMULUI IN ACTIUNE" - BUCURESTI, 1992
IRINA MOROIANU ZLATESCU - "SANSE EGALE" - BUCURESTI, 1996
ION DIACONUL - "DREPTURILE OMULUI" - BUCURESTI, 1993
IONEL CLOSCA, ION SUCEAVA, IOAN MAXIM - "DREPTURILE OMULUI IN SISTEMUL NATIUNILOR UNITE, VOL. II" - ED. THEMIS EDIT SRL, BUCURESTI, 1993
M. ZLATESCU - "EGALITATE DE SANSE" - ED. I.R.D.O., BUCURESTI, 2000
CLOSCA I. SUCEAVA - "TRATAT DE DREPTURILE OMULUI" - ED. EUROPA NOVA, BUCURESTI, 1995
AUGUSTIN FUEREA - "INTRODUCERE IN PROBLEMATICA DREPTULUI INTERNATIONAL AL DREPTURILOR OMULUI" - ED. ERA, BUCURESTI, 2001
VINCENT BERGER - "JURISPRUDENTA CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI" - ED. A-II-A, I.R.D.O., BUCURESTI, 2001
I.R.D.O., DREPTURILE OMULUI IN ACTIUNE, BUCURESTI, 1994
I.R.D.O., PRINCIPALELE INSTRUMENTE PRIVIND DREPTURILE OMULUI LA CARE ROMANIA ESTE PARTE, VOLUMUL I - INSTRUMENTE UNIVERSALE, BUCURESTI, 1990
I.R.D.O., PRINCIPALELE INSTRUMENTE PRIVIND DREPTURILE OMULUI LA CARE ROMANIA ESTE PARTE, VOLUMUL I- INSTRUMENTE UNIVERSALE, BUCURESTI, 2002
I.R.D.O., PRINCIPALELE INSTRUMENTE PRIVIND DREPTURILE OMULUI LA CARE ROMANIA ESTE PARTE, VOLUMUL II - INSTRUMENTE REGIONALE, BUCURESTI, 1999
I.R.D.O., DREPTURILE OMULUI, BUCURESTI, 1995
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
