In teoria si legislatia penala contemporana, urmare a studiilor si a practicii privind sanctionarea infractiunilor, s-a ajuns la o diversificare a sanctiunilor de drept penal.
Pe langa pedepse, care, mult timp au fost unicele sanctiuni penale, s-au introdus masurile de siguranta, care au dus la o mare generalizare, ele se gasesc inscrise in toate codurile penale contemporane, bineinteles, ele diferind ca natura si fel de la o legislatie penala la alta. In Codul penal roman s-au inscris si alte masuri cu caracter sanctionar, anume masurile educative, care si ele sunt sanctiuni cu caracter penal.
In aceasta lumina, sanctiunile cu caracter penal sau sanctiunile de drept penal sunt: pedepsele, masurile de siguranta si masurile educative.
In cadrul sanctiunilor de drept penal, pedeapsa, care este singura sanctiune penala menita sa asigure restabilirea ordinii de drept incalcate prin savarsiri de infractiuni ocupa un loc esential. Reprezentand cel mai important mijloc de constrangere, sa se constituie in toate legiuirile penale moderne in instrumentul cel mai eficient deocamdata de neinlocuit al luptei pentru prevenirea si combaterea criminalitatii si asigurarea securitatii sociale.
Prin sanctiuni de drept penal se inteleg sanctiunile pe care le statorniceste si reglementeaza numai dreptul penal.
Acestea se caracterizeaza prin cateva trasaturi sau caractere generale care le dau o fizionomie proprie, comuna; in acelasi timp sunt anumite trasaturi sau caractere prin care pedepsele se deosebesc de masurile de siguranta. In primul rand, toate sanctiunile de drept penal sunt masuri de constrangere sau de restrangere a unor drepturi ori libertati, avand prin aceasta caracter represiv sau de sanctiune. In al doilea rand, toate aceste sanctiuni sunt prevazute de legea penala, avand prin aceasta un caracter legal.
In al treilea rand, toate sanctiunile de drept penal se aplica ca urmare a savarsirii unei infractiuni, cu alte cuvinte, se aplica post delictum. In al patrulea rand, sanctiunile de drept penal se aplica infractorilor, adica persoanelor care raspund penal.
In cele din urma, sanctiunile de drept penal, intervenind in urma savarsirii unei infractiuni, adica a incalcarii unor norme de conduita, se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni si al restabilirii autoritatii normelor de conduita incalcate prin infractiune.
Ca si celelalte institutii fundamentale ale dreptului penal, infractiunea si raspunderea penala, sanctiunile de drept penal nu pot actiona eficient decat daca corespund principiilor fundamentale ale politicii penale si ale dreptului penal si daca sunt guvernate de aceste principii. Cele mai multe principii sunt comune tuturor institutiilor fundamentale, dar ele actioneaza intr-un mod specific cu privire la sanctiunile de drept penal.
Pedepsele, masurile de siguranta si masurile educative, ca institutii fundamentale ale dreptului penal, sunt orientate in reglementarea lor de o seama de principii de baza ale dreptului ...
ABRAHAM P. , NICOLAESCU V. , STEFANITA JASNIC - "INTRODUCERE IN PROBATIUNE" - EDITURA NATIONAL, 2001
BALAHUR DOINA - "FUNDAMENTE SOCIO - JURIDICE ALE PROBATIUNII" - EDITURA BIT, 2001
BULAI COSTICA - "MANUAL DE DREPT PENAL. PARTEA GENERALA" - EDITURA ALL, 1997
GIURGIU NARCIS - "DREPT PENAL GENERAL - DOCTRINA, LEGISLATIE, JURISPRUDENTA" - EDITURA CANTES, IASI, 2000
MATEI BASARAB - "DREPT PENAL. PARTEA GENERALA" - VOL. I, EDITIA A IV - A REVAZUTA SI ADAUGITA, LUMINA LEX, BUCURESTI, 2002
MITRACHE CONSTANTIN, MITRACHE CRISTIAN - "DREPT PENAL ROMAN. PARTEA GENERALA" - CASA DE EDITURA SI PRESA SANSA, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
