Studiu privind pluralismul socio-juridic și reglementarea probațiunii

PLURALISMUL SOCIO-JURIDIC SI REGLEMENTAREA PROBATIUNII: STANDARDE LEGISLATIVE UNIVERSALE SI EUROPENE.

In Drept societatea isi re-aminteste ce a dorit sa devina spunea P. Allott Am optat pentru aceasta definitie descriptiva a Dreptului deoarece reuneste, potential, pluralismul formelor de memorie sociala cu vocatie normativ-juridica si axiologica.

Dreptul trimite intotdeauna la relatiile dintre membrii unui grup social. El este perceput ca un comandament care spune ce este normal, ce este dorit, asteptat, in relatiile dintre membrii grupului respectiv.

Starea de normalitate comporta, fireste, variatii istorice si culturale. Insa dincolo de aspectele particulare, imanente unui timp si culturi, se poate spune ca starea de normalitate la care se refera Dreptul (modern) descrie relatiile si comportamentul de cooperare dintre indivizii care traiesc intr-o comunitate, grup. Aceste relatii asigura stabilitatea si continuitatea comunitatii, fiind de aceea fixate si transmise de la o generatie la alta prin diferite forme ale memoriei sociale colective: obicei sau traditie, cunostinte, valori si ideologii, jurisprudenta, uzante, norme moral- juridice, tehnici de interpretare, etc.

Dreptul modern se raporteaza la toate aceste forme de memorie sociala -care conserva si transmit standardele comportamentului si relatiilor de cooperare- ca la surse sau izvoare constitutive. Influenta acestor surse asupra constructiei standardelor de comportament, a normelor cu vocatie regularizatoare, este variabila. La nivelul unor culturi domina traditia juridica a comunitatii (common law), in timp ce la nivelul altora (statute law) dominanta va fi constructia normativ juridica realizata de un corp de experti precum si activitatea de legiferare. Istoric privind lucrurile, se vorbeste de o evolutie si o ierarhie a surselor Dreptului. Ea ar include traditia sau obiceiul juridic, jurisprudenta, procesul de constructie si legiferare a normelor juridice, etc.

In traditia dreptului modern, predominanta activitatii de constructie normativ-juridica si legiferare devin chiar criterii de apreciere a gradului de dezvoltare a unui anumit sistem juridic, sau a unui anumit demers disciplinar juridic (sau stiinte juridice). In stransa legatura cu ierarhizarea izvoarelor constitutive, dreptul modern integreaza ca supozitie constitutiva postulatul singularitatii si al unicitatii sale intr-un anumit timp si pe un anumit teritoriu. Intr-un anumit interval temporal si pe un anumit teritoriu (de regula cel national) doar normele juridice elaborate sau recunoscute de stat sunt acelea in functie de care se apreciaza si la nevoie se sanctioneaza punitiv, comportamentul indivizilor. Structura traditionala a normei juridice sprijina pozitia dreptului modern de etalon unic al comportamentului. Generalitatea normei de drept modern impune, in mod deliberat, neglijarea aspectelor contingente, a varietatii si pluralismului socio-cultural. Postulatul generalitatii este edificator: norma ...

ABRAHAM P. - "INTRODUCERE IN PROBATIUNE" - EDITURA NATIONAL, BUCURESTI, 2001

BALAHUR D. - "FUNDAMENTE SOCIO-JURIDICE ALE PROBATIUNII" - EDITURA BET, IASI, 2001

BALAHUR D. - "PRACTICA DREPTURILOR COPILULUI CA PRINCIPIUL AL ASISTENTEI SOCIALE" - EDITURA ALL BECK, BUCURESTI, 2001

GRAHAM G. - "ADMINISTRAREA COMUNITARA A JUSTITIEI" - EDITURA EXPORT, BUCURESTI, 2001

POLEDNA S. - "PROBATIUNEA IN ROMANIA. POLITICI, LEGISLATIE, PROCEDURI" - EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA, CLUJ, 2001

STANOIU R. - "CRIMINOLOGIE" - EDITURA OSCAR PRINT, BUCURESTI, 1998

DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

PACTUL INTERNATIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE SI POLITICE

AL DOILEA PROTOCOL FACULTATIV LA PACTUL INTERNATIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE SI POLITICE VIZAND ABOLIREA PEDEPSEI CU MOARTEA

CONVENTIA NATIUNILOR UNITE IMPOTRIVA TORTURII SI A ALTOR TRATAMENTE CRUDE, INUMANE SAU DEGRADANTE

REGULILE SI STANDARDELE MINIME AL NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA ADMINISTRAREA JUSTITIEI JUVENILE (REZ.AG.NR.40/33 DIN NOIEMBRIE 1985, REGULILE NATIUNILOR UNITE DE LA BEIJING)

REGULI SI STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE PENTRU PROTECTIA MINORILOR CARE ISPASESC O PEDEAPSA PRIVATIVA DE LIBERTATE (REZ.AG NR.45/113 DIN 14 DECEMBRIE 1990

REGULI SI STANDARDE MINIME ALE NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA SANCTIUNILE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE (REZ.AG. NR.45/110 DIN 14 DECEMBRIE 1990, REGULILE NATIUNILOR UNITE DE LA TOKYO)

GHIDUL NATIUNILOR UNITE CU PRIVIRE LA PREVENIREA DELICVENTEI JUVENILE (REZ. AG.NR. 45/112 DIN 4 DECEMBRIE 1990 REGULILE NATIUNILOR UNITE DE LA RIYADH)

RECOMANDAREA CONSILIULUI EUROPEI NR.(92)16 DIN 19 OCTOMBRIE 1992 (REGULILE EUROPENE CU PRIVIRE LA SANCTIUNILE SI MASURILE COMUNITARE)

RECOMANDAREA CONSILIULUI EUROPEI NR. (92)17 DIN 19 OCTOMBRIE 1992