Umanitatea ar fi fericita pentru mult timp daca oamenii si-ar pune intregul lor geniu nu in slujba repararii greselilor pe care le fac, ci in aceea a faptului de a nu le comite CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONFLICTELE ARMATE SI ASISTENTA UMANITARA ACORDATA VICTIMELOR CONFLICTELOR ARMATE.
In forma sa clasica, razboiul apare odata cu aparitia statelor. Privit sub aspect formal juridic, fenomenul sociologic razboi este, intre altele, limitat in spatiu si timp si supus regulilor juridice speciale; acestea variaza esentialmente dupa loc si epoca. Intr-adevar, primele reguli juridice ale razboiului dateaza din vremuri indepartate, ele fiind o reflectare a relatiilor de productie din epocile respective si a uzantelor locale. In epoca moderna razboiul a fost guvernat de regulile inscrise in Conventiile de la Haga (1899 si 1907) si Geneva (1864, 1906, 1929), primele reglementand raporturile dintre beligeranti si combatanti, iar ultimele regimul persoanelor care au suferit consecintele ostilitatilor.
In sistemul conventiilor sus-amintite, razboiul apre ca fiind situatia legala in care doua sau mai multe state sunt autorizate sa decida conflictul lor prin folosirea fortei armate, sau ca fiind o sangeroasa lupta armata intre grupuri organizate. Dreptul international umanitar are numeroase componente, el intrand initial in limbajul de specialitate sub denumirea de drept al razboiului, sub forma de doua acceptiuni: jus ad bellum termen ce reprezinta totalitatea regulilor ce se refera la conditiile in care un stat putea sa recurga la folosirea fortei armate si jus in bello termen ce reprezinta totalitatea normelor aplicabile intre partile aflate in conflictul armat.
Fiind o institutie legala a dreptului international si prerogativa a suveranitatii de stat de a-l declansa, razboiul avea, in acceptia sa clasica, un caracter simetric, intrucat el opunea entitatii suverane, asemanatoare sub raport socio-politic si juridic, statele, excluzand din campul sau conceptual si normativ luptele duse de popoare pentru cucerirea independentei nationale care erau denumite, dupa caz, expeditii contra popoarelor necivilizate, a triburilor sau chiar a raufacatorilor.
Intregind imaginea conceptului clasic al razboiului, s-ar putea aprecia ca el a avut, atat ca stare de fapt, cat si sub raport juridic, un caracter european: de la inceputuri si pana la mijlocul secolului al XX-lea, Europa a fost principalul teatru de razboi.
Dupa formarea marilor state ale Europei scria A. F. Frangulis omenirea a trait mai mult ca oricand in razboi.
Ca procedura, in sistemul Coventiilor de la Haga, schema razboiului era urmatoarea: el incepea printr-o declaratie de razboi sau prin dezlantuirea efectiva a ostilitatilor; intre beligeranti intervenea starea de razboi.
Pe plan intern, tara trecea pe picior de razboi; legislatia din timp de pace era inlocuita cu legislatia din timp de razboi, care prevedea o serie de restrictii si indatoriri, intra in vigoare dreptul razboiului; ...
HUGO GROTIUS - "DESPRE DREPTUL RAZBOIULUI SI AL PACII" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1986
IONEL CLOSCA - "DREPTUL UMANITAR SI NOUA ORDINE INTERNATIONALA" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1978
MARIAN C. MOLEA - "RASPUNDEREA STATELOR IN DREPTUL INTERNATIONAL CONTEMPORAN" - EDITURA SCRISUL ROMANESC, CRAIOVA, 1978
ERIC DAVID - "PRINCIPES DU DROIT DES CONFLICTS ARMES ELSTERN BRUYLANT", BRUXELES, 1984
IONEL CLOSCA - "DREPTUL INTERNATIONAL SI INTERZICEREA ARMELOR DE NIMICIRE IN MASA" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1988
IONEL CLOSCA - "RAZBOIUL NAVAL SI LEGILE LUI" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1991
GHEORGHE DIACONESCU - "GENOCIDUL" - EDITURA MILITARA, BUCURESTI, 1991
IONEL CLOSCA, ION SUCEAVA - "DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR" - CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA" S.R.L., BUCURESTI, 1992
DUMITRA POPESCU, ADRIAN NASTASE, FLORIN COMAN - "DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC" - CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA" S.R.L., BUCURESTI, 1994
STANISLAW E. NAHLIK - "MANUAL PRESCURTAT DE DREPT INTERNATIONAL UMANITAR" - VERSIUNE IN LIMBA ROMANA EDITATA DELEGATIA C.I.C.R. IN ROMANIA SI CRUCEA ROSIE IN COLABORARE CU ASOCIATIA ROMANA DE DREPT UMANITAR
MARTIAN I. NICIU, VIOREL MARCU, NICOLAE PURDA - "CULEGERE DE DOCUMENTE DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC, VOL. I-II" - EDITURA LUMINA LEX, BUCURESTI, 1997
VICTOR DUCULESCU, VIOREL MARCU - "DREPT SI RELATII INTERNATIONALE CURS POSTUNIVERSITAR" - EDITURA "V.I.S. PRINT", BUCURESTI, 2002
ASOCIATIA ROMANA DE DREPT UMANITAR - "DREPTUL INTERNATIONAL UMANITAR AL CONFLICTELOR ARMATE. DOCUMENTE" - CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA" S.R.L., BUCURESTI, 1993
COMMENTAIRE (PUBLIE SOUS LA DIRECTION DE JEAN S. PICTET), I LA CONVENTION DE GENEVE POUR LAMELIORATION DU SORT DES ARMMES EN CAMPAGNE, GENEVE, COMITE INTERNATIONAL DE LA CROIX ROUGE, 1952
COMMENTAIRE (PUBLIE SOUS LA DIRECTION DE JEAN S. PICTET), II LA CONVENTION DE GENEVE POUR LAMELIORATION DU SORT DES BLESSES ET DES MALADES ET DES NAUFRAGES DANS LES FORCES ARMEES SUR MER, GENEVE, COMITE INTERNATIONAL DE LA CROIX ROUGE, 1959
COMMENTAIRE (PUBLIE SOUS LA DIRECTION DE JEAN S. PICTET), III LA CONVENTION DE GENEVE, RELATIVE AU TRAITEMENT DES PRISONNIERS DE GUERRE, GENEVE, COMITE INTERNATIONAL DE LA CROIX ROUGE, 1958
COMMENTAIRE (PUBLIE SOUS LA DIRECTION DE JEAN S. PICTET), IV LA CONVENTION DE GENEVE, RELATIVE A LA PROTECTION DES PERSONNES CIVILES EN TEMPS DE GUERRE, COMITE INTERNATIONAL DE LA CROIX ROUGE, 1956
COMMENTAIRE (PUBLIE SOUS LA DIRECTION DE JEAN S. PICTET), AUX CONVENTIONS DE GENEVE DE 12 AOUT 1949, EDITION ET COORDONATION YVES SANDOZ, CHRISTOPHE SWINARSKI
REVISTA ROMANA DE DREPT UMANITAR, ANUL II, 1994, NR. 3 (5)
REVISTA ROMANA DE DREPT UMANITAR, ANUL III, 1995 NR. 3 (9)
REVISTA ROMANA DE DREPT UMANITAR, ANUL III, 1995, NR. 7-8
REVISTA ROMANA DE DREPT UMANITAR, ANUL IV, 1996, NR. 4 (14)
REVISTA ROMANA DE DREPT UMANITAR, ANUL V, 1997, NR. 1 (15)
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
