Studiu de caz privind pedeapsa în caz de recidivă

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI.

FORME. DELIMITAREA RECIDIVEI DE CELELALTE FORME ALE PLURALITATII DE INFRACTIUNI In intelesul sau larg, termenul pluralitate de infractiuni desemneaza un grup de doua sau mai multe infractiuni, intre care exista o anumita legatura, susceptibila de a produce anumite consecinte juridice. Aceasta legatura poate fi personala (in personam), in sensul ca toate infractiunile au fost savarsite de aceeasi persoana, sau reala (in rem), atunci cand intre infractiunile care alcatuiesc pluralitatea exista o legatura obiectiva de loc, de timp, de cauzalitate etc.

Pluralitatea de infractiuni, ca realitate obiectiva, a fost transpusa pe plan juridico-penal, semnificand situatia in care aceeasi persoana savarseste, deodata sau succesiv1iEUR , doua sau mai multe infractiuni.

Intr-o formulare mai ampla, inspirata din art. 32 Cod penal, prin pluralitate de infractiuni este desemnata situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele, cat si situatia in care o persoana savarseste o noua infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta comisa anterior, sau chiar dupa executarea pedepsei aplicate pentru vreuna din ele, in conditiile prevazute de lege1. iEUR In Codul penal roman in vigoare, pluralitatea de infractiuni este reglementata in Titlul al II-lea, privind infractiunea, capitolul IV, art. 32-40, si reflecta conceptia legiuitorului penal roman de a acorda prioritate problemelor de stabilire a situatiilor in care exista pluralitate infractionala.

Institutia pluralitatii de infractiuni apartine si raspunderii penale, intrucat aplicarea pedepsei pentru ansamblul infractional ridica problema gasirii unor sisteme cat mai adecvate de sanctionare care sa corespunda periculozitatii sociale reliefate prin savarsirea mai multor infractiuni de catre aceeasi persoana. iEUR 2. Cadrul legal al pluralitatii de infractiuni Pluralitatea de infractiuni, prin complexitatea structurii sale, este strans legata atat de institutia infractiunii, cat si de institutia pedepsei.

Este legata de institutia infractiunii intrucat existenta sa, in oricare din forme este conditionata de reunirea mai multor fapte penale in persoana aceluiasi faptuitor.

Este legata de institutia pedepsei, intrucat pluralitatea de fapte penale ridica problema stabilirii unor pedepse care sa constituie sanctionarea intregului ansamblu de fapte savarsite.

Codul penal roman in vigoare a inclus pluralitatea de infractiuni in cadrul institutiei infractiunii in ideea ca, inainte de a stabili modul de sanctionare a formelor pluralitatii, se pune problema stabilirii existentei acesteia si a justificarii formelor sale consacrate de lege.

In alte legislatii penale, concursul de infractiuni si recidiva, ca forme ale pluralitatii de infractiuni, sunt trecute in cadrul reglementarii privitoare la pedeapsa, fiind incluse intr-o diviziune intitulata circumstantele care influenteaza determinarea pedepsei (Codul penal ...

C. BULAI - "MANUAL DE DREPT PENAL" - ED. ALL, BUCURESTI, 1997

A. BOROI - "DREPT PENAL P.GENERALA" - ED. ALL BECK, 2001

C. BULAI - "MANUAL DE DREPT PENAL P.GENERALA" - ED. ALL BECK, BUCURESTI, 1997

I. OANCEA - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1971

M. BASARAB - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - ED. FUNDATIEI CHEMAREA, IASI, 1995

A. DINCU - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - ED. 1971

M. ZOLYNEAC - "DREPT PENAL, P. GENERALA, VOL. II" - ED. FUNDATIEI CHEMAREA, IASI, 1993

GH. NISTOREANU, A. BOROI - "DREPT PENAL,P. GENERALA" - ED. ALL BECK, BUCURESTI, 2002

O. PREDESCU - "ELEMENTE DE DREPT PENAL SI DE DREPT PROCESUAL PENAL" - ED. OMNIA UNI, S.A.S.T., BRASOV, 2001

A. UNGUREANU - "DREPT PENAL ROMAN" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1995

I. MOLNAR - "RECIDIVA SI RECIDIVISMUL IN SFERA FENOMENULUI INFRACTIONAL" - ED. MI, 1992

I. TANOVICEANU - "CURS DE DREPT PENAL, VOL. I" - ED. BUCURESTI, 1912

N. BUZEA - "INFRACTIUNEA PENALA SI CULPABILITATEA" - ED. ALBA-IULIA, 1944

C.G. RATESCU - "CODUL PENAL ADNOTAT, P. GENERALA, VOL. I" - ED. BUCURESTI, 1937

J. GRIGORAS - "INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI" - ED. STIINTIFICA, BUCURESTI, 1969

V. STEGAROIU - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - UNIV. CLUJ, ED. 1958

V. DONGOROZ - "DREPT PENAL" - ED. BUCURESTI, 1939

C. MITRACHE - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - CASA DE EDITURA SI PRESA "SANSA S.R.L.", BUCURESTI, 1995

V. DOBRINOIU, GH. NISTOREANU - "DREPT PENAL, P. GENERALA" - ED. EUROPA NOVA, BUCURESTI, 1999

A. COCAINA - "RECIDIVA IN DREPTUL PENAL ROMAN" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 1995

C-TIN ST. GEORGESCU-VALCEA - "DESPRE RECIDIVA" - TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL, BUCURESTI, 1894

TH. IORDANESCU - "DESPRE RECIDIVA IN DREPTUL PENAL ROMAN SI IN LEGISLATIUNILE MODERNE" - TIPOGRAFIA "CORPULUI DIDACTIC", BUCURESTI, 1900

G.T. GEORGIADI - "RECIDIVA" - BUCURESTI, 1895

N. HARITON - "RECIDIVA" - BUCURESTI, 1903

CODUL PENAL SI CODUL DE PROCEDURA PENALA

LEGEA NR. 3/1973 PENTRU MODIFICAREA CODULUI PENAL

REVISTA DE DREPT PENAL R.D.P. NR. 3/1998

R.D.P. NR. 1/2000

REVISTA ROMANA DE DREPT (REVISTA DREPTUL)

R.R.D. NR. 12/1968

R.R.D. NR. 81/1969

R.R.D. NR. 2/1971

R.R.D. NR. 10/1976