In dreptul roman, posibilitatea de a participa la raporturile juridice este conferita de statutul de persoana cu capacitate juridica, care nu reprezinta o calitate innascuta, ci o suprastructura de radacini in relatiile de productie si normele date de stat.
Ceea ce ne intereseaza este faptul ca aceasta capacitate juridica sau de drept, distincta de capacitatea de exercitiu, inglobeaza trei atribute: status libertatis (calitatea de om liber), status civitatis (calitatea de cetatean) si status familiae (calitatea de a fi sef de familie si de a nu se gasi in puterea pamanteasca), si numai prin reunirea celor trei elemente exista capacitatea juridica. Astfel vom privi familia si drepturile de familie ca o parte din status familiae.
Familia (etimologia cuvantului isi are originea in famulus - ce are semnificatia de sclav domestic, care era proprietatea sefului de familie), a fost secole de-a randul temelia societatii romane.
La inceput, ca o subdiviziune a gintii, familia a trecut printr-un indelungat proces de destramare, ca urmare a aparitiei si dezvoltarii proprietatii private.
In epoca cea mai veche a istoriei statului roman, familia era organizata pe baze patriarhale monogamice, ideea de familie presupunand o putere, cea a sefului de familie, care uneste sub autoritatea sa toti membrii familiei, care cuprinde in conceptie primitiva, pe langa sotie, pe copii si pe sclavi. Atotputernicia capului de familie- pater familias - notiune care invoca ideea de putere si nu aceea de descendenta si procreare, se exercita nu numai asupra persoanelor, ci si asupra bunurilor lor, asupra zestrei sotiei, asupra patrimoniului familial. De aceea, pater familia trebuie privit ca razboinic, judecator, sacerdot, cu o putere suverana intre peretii dominiumului si una relativa asupra libertatilor clientilor, dar cu o putere desavarsita asupra bunurilor, detinator a unei vointe fara limita, exprimata pentru timpul vietii prin obligatii impuse sau asumate, iar dupa moarte prin prezumtia ca ea persista, cu sau fara testament. La inceput, autoritatea aceasta nelimitata de pater familias se numea manus si intruchipa autoritatea si prerogativele sefului de familie, mai tarziu manus a ramas numai pentru a indica autoritatea sotului asupra sotiei sale, fiind legata strans de institutia casatoriei, faptul de a dobandi manus echivaland implicit cu incheierea casatoriei.
Legat de dobandirea acestei puteri, se pare ca la inceput casatoria si manus erau unul si acelasi lucru, deci ea era consecinta imediata a uniunii patrimoniale si in virtutea acestei puteri, sotul avea dreptul de viata si de moarte asupra sotiei- ius vitae necisque- precum si dreptul de a-si repudia sotia.
Avand in vedere faptul ca termenul unic de manus folosit la inceput nu ramane doar pentru a preciza prerogativele de pater familias asupra femeii, dar si pentru a desemna casatoria, nu se poate afirma ca legatura atat de stransa ce exista intre casatorie si manus a disparut, astfel ca in timp a mai ...
EMIL MOLCUT - "DREPT ROMAN" - EDITURA MIHAELA PRESS, 2002
EMIL MOLCUT - "DREPT PRIVAT ROMAN", BUCURESTI, 1984
I.C.CATUNEANU - "CURS ELEMENTAR DE DREPT ROMAN" - EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURESTI, 1924
I.M.COSTESCU - "CONDITIUNILE NECESARE PENTRU CONTRACTAREA CASATORIEI LEGITIME LA ROMANI SI LA ROMANI" - TIPOGRAFIA SOCIETATII TIPARUL, BUCURESTI, 1900
FOUSTEL DE COULANGES - "CETATEA ANTICA" - EDITURA MERIDIANE, BUCURESTI, 1984
CH. DIEHL - "FIGURI BIZANTINE" - EDITURA PENTRU LITERATURA, BUCURESTI, 1969
GAIUS - "INSTITUTIUNILE VOL.I" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1982
C.HAMANGIU, M.G.NICOLAU - "DREPTUL ROMAN" - EDITURA LIBRARIEI SOCEC, BUCURESTI, 1930
VLADIMIR HANGA - "ORIGINEA SI STRUCTURA POSESORIE A CASATORIEI SINE MANU", BUCURESTI, 1946
VLADIMIR HANGA - "MANUAL DE DREPT PRIVAT ROMAN" - EDITURA CORDIAL, CLUJ-NAPOCA, 1993
VLADIMIR HANGA - "CETATEA CELOR SAPTE COLINE" - EDITURA TINERETULUI, BUCURESTI, 1957
NICOLAE LASCU - "CUM TRAIAU ROMANII" - EDITURA STIINTIFICA, BUCURESTI, 1969
S.C. LONGINESCU - "ELEMENTE DE DREPT ROMAN" - TIPOGRAFIA CURIERUL JUDICIAR, BUCURESTI, 1927
S.C. LONGINESCU - "STUDII SOCIOLOGICE. CASATORIA" - TIPOGRAFIA NATIONALA, IASI, 1899
HORIA C. MATEI - "O ISTORIE A LUMII ANTICE" - EDITURA ALBATROS, BUCURESTI, 1994
PLASSARD - "LE CONCUBINAT ROMAIN, SOUS LE HAUT EMPIRE", 1921
C. STOICESCU - "CURS ELEMENTAR DE DREPT ROMAN" - TIPOGRAFIA CURIERUL JUDICIAR, BUCURESTI, 1931
C.ST.TOMULESCU - "DREPT PRIVAT ROMAN" - TIPOGRAFIA UNIVERSITATII, BUCURESTI, 1973
C. ST.TOMULESCU - "VARSTA MINIMA CERUTA IN DREPTUL ROMAN PENTRU CASATORIA FETELOR" - ANALELE UNIVERSITATII, BUCURESTI, 1969
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
