Studierea succesiunii din perspectiva dreptului român

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 GENERALITATI
1.1 INSTITUTIA SI MATERIA SUCCESIUNILOR
1.2 PRINCIPII GENERALE ALE SUCCESIUNII
1.3 EVOLUTIA SUCCESIUNILOR
2 SUCCESIUNEA TESTAMENTARA
2.1 TESTAMENTUL
2.1.1 DEFINITIA TESTAMENTULUI
2.1.2 FORME OBISNUITE DE TESTAMENT
2.1.2.1 FORMELE DE TESTAMENT
2.1.2.2 TESTAMENTUL CALATIS COMITIIS
2.1.2.3 TESTAMENTUL IN PROCINCTU
2.1.2.4 TESTAMENTUL PER AES ET LIBRAM
2.1.2.5 TESTAMENTUL PRETORIAN
2.1.2.6 TESTAMENTUL IN DREPTUL IMPERIAL
2.1.3 FORME ANORMALE DE TESTAMENT SI TESTAMENTUL MILITAR
2.2 CAPACITATEA DE A TESTA (TESTAMENTI FACTIO ACTIVA)
3 PERSOANE CARE POT TESTA SI PERSOANE CARE NU POT TESTA
3.1 CAPACITATEA DE A FIGURA IN TESTAMENT (TESTAMENTI FACTIO PASIVA)
3.1.1 PERSOANELE CARE POT FI GRATIFICATE IN TESTAMENT
3.1.2 PERSOANELE CARE NU POT FI GRATIFICATE
3.1.3 PERSOANELE CARE NU POT PRIMI PRIN TESTAMENT IN VIRTUTEA LEGILOR CADUCARE
3.2 INSTITUIREA DE MOSTENITORI
3.2.1 CONDITIILE DE FORMA ALE INSTITUIRII
3.2.2 CONDITIILE DE FOND ALE INSTITUIRII
3.2.3 MODALITATI DE INSTITUIRE
3.2.3.1 DIES
3.2.3.2 CONDICIO
3.2.3.3 MODUS
3.2.4 INSTITUIREA DE SCLAVI
3.3 SUBSTITUIREA DE MOSTENITORI
3.3.1 DEFINITIA SUBSTITUIRII
3.3.2 FORME DE SUBSTITUIRE
3.3.2.1 SUBSTITUTIO VULGARIS
3.3.2.2 SUBSTITUTIO PUPILLARIS
3.3.2.3 SUBSTITUTIO QUASI-PUPILLARIS
3.4 DESCHIDEREA TESTAMENTULUI SI PROBA ACESTUIA
3.5 MODURI DE A INFIRMA UN TESTAMENT
3.5.1 TESTAMENTUL RUPTUM - CAUZE DE RUPERE
3.5.2 TESTAMENTUL IRRITUM - CAPITIS DEMINUTIO MAXIMA, MEDIA, MINIMA
3.5.3 TESTAMENTUL DESTITUTUM (DESCRTUM)
3.5.4 REVOCAREA TESTAMENTULUI
4 SUCCESIUNEA AB INTESTAT
4.1 REGIMUL SUCCESIUNILOR AB INTESTAT IN VECHIUL DREPT ROMAN
4.2 REGIMUL SUCCESIUNILOR AB INTESTAT IN DREPTUL PRETORIAN. BONORUM POSSESSIO
4.3 REGIMUL SUCCESIUNILOR AB INTESTAT DIN EPOCA IMPERIALA
4.4 REGIMUL SUCCESIUNILOR AB INTESTAT IN NOVELAE LUI IUSTINIAN
5 SUCCESIUNEA DEFERITA CONTRA TESTAMENTULUI
5.1 OMISIUNEA (DEZMOSTENIREA NEREGULATA)
5.2 QUERELLA INOFFICIOSI TESTAMENTI (DEZMOSTENIREA REGULATA)
5.3 PROBA INOFICIOZITATII SI CAUZELE DE STINGERE ALE QUERELLEI
5.4 EFECTUL QUERELLEI
5.5 REGIMUL LUI IUSTINIAN
6 DOBANDIREA MOSTENIRII
6.1 CONSIDERATII GENERALE
6.2 ACCEPTAREA SUCCESIUNII
6.2.1 FORME DE ACCEPTARE
6.2.1.1 CRETIO
6.2.1.2 PRO HEREDE GESTIO
6.2.1.3 NUDA VOLUNTAS
6.2.2 CONDITII DE ACCEPTARE
6.2.3 EFECTELE ACCEPTARII
6.3 REPUDIEREA SUCCESIUNII
6.3.1 FORMELE REPUDIERII
6.3.2 EFECTELE REPUDIERII
7 SANCTIUNEA MOSTENIRII
7.1 IN DREPTUL CIVIL
7.2 IN DREPTUL PRETORIAN
8 CONCLUZII
9 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Institutia succesiunilor este intim legata de cea a proprietatii private, caci a aparut si s-a consolidat in procesul acapararii mijloacelor de productie si a produselor de catre minoritatea dominanta, constituind principalul instrument juridic prin care s-a asigurat perpetuarea sistemului exploatarii sclavagiste. Privita in lumina semnificatiei sale istorice, mostenirea ne apare ca un sistem juridic prin care se inlocuieste o persoana printr-o alta persoana apartinand aceleiasi clase, iar cel mai adesea chiar aceleiasi familii.

Materia succesiunilor cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza transmiterea patrimoniului defunctului catre mostenitorii sai. Romanii au ajuns la aceasta conceptie abia mai tarziu, in procesul evolutiei generale a ideilor privind transmiterea patrimoniului. La origine, ei nu admiteau ideea transmiterii patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai asa cum nu au admis nici ideea transmiterii proprietatii intre vii. Plecand de la principiul ca nu exista patrimoniu fara titular, vechii romani considerau ca patrimoniul unei persoane dispare o data cu moartea sa.

In acea epoca raportul dintre o persoana si patrimoniul sau aparea ca o legatura materiala intemeiata pe ideea de putere, care se stingea odata cu moartea titularului patrimoniului. Ca atare, dobandirea bunurilor defunctului de catre mostenitori nu implica ideea de transmitere a unui patrimoniu. Intrucat dreptul defunctului se stinge odata cu personalitatea sa, romanii considerau ca mostenitorii dobandesc un drept nou, un drept de proprietate putere. Asadar, succesiunea se intemeiaza, la origine, nu pe transmiterea unui patrimoniu, ci pe stapanirea dobandita de catre mostenitori asupra bunurilor defunctului.

Numai astfel se explica faptul ca cel mai vechi termen care desemneaza pe succesor este heres, termen care vine de la herus (stapan) . Termenii de succesiune si de succesor apar mai tarziu, abia dupa ce romanii au admis principiul continuitatii persoanei defunctului.

S-a dovedit, atat pe baza unor texte, cat si pe baza cercetarii modului de organizare a familiei romane, ca mostenirea ab intestat este cea mai veche. Mostenirea ab intestat a aparut odata cu stapanirea individuala asupra unor bunuri, inca inainte de constituirea familiei patriarhale. Mostenirea acestor bunuri revenea gintilor (membrilor gintilor), desigur ca avea in vedere un sistem succesoral in germene, intemeiat pe obiceiurile gentilice aflate in plin proces de juridicizare. Odata cu aparitia familiei patriarhale, cand barbatul dobandeste o pozitie dominanta in familie exercitand o putere nelimitata asupra persoanelor si a bunurilor de sub puterea sa, a aparut si mostenirea testamentara.

Testamentul apare ca un act juridic menit sa asigure transmiterea puterii lui pater familias urmasilor sai. Pe aceasta cale romanii au creat modalitatea prin care pater familias dispune de bunurile sale chiar si dupa moarte, ducand principiul proprietatii putere ...

Bibliografie:

C. BROSTEANU - "CURS DE DREPT ROMAN" - PRELUCRAT DUPA MAI MULTI AUTORI SI CURSURI PREDATE LA FACULTATE DE DREPT DIN PARIS, BUCURESTI, 1894

V. M. CIUCA - "LECTII DE DREPT ROMAN"

I. CATUNEANU - "CURS ELEMENTAR DE DREPT ROMAN" - CLUJ, 1927

P. COLLINET - "LES SUCCESSIONS" - COURS, PARIS, 1932

P. COLLINET - "ETUDES HISTORIQUES SUR LE DROIT DE IUSTINIEN" - PARIS, 1912

G. DIMITRESCU - "DREPT PRIVAT ROMAN" - BUCURESTI, 1938

G. DIMITRESCU - "DREPT ROMAN, VOL. I." - CRAIOVA, 1948

STEFAN COCOS - "DREPT ROMAN" - LUMINA LEX, BUCURESTI, 1997-1998

FR. GIRARD - "MANUEL DE DROIT ROMAIN" - PARIS, 1927

VL. HANGA, M. V. JACOTA - "DREPT PRIVAT ROMAN" - BUCURESTI, 1964

VL. HANGA - "DREPT PRIVAT ROMAN" - BUCURESTI, 1978

M. V. JACOTA - "DREPT ROMAN, VOL. I-II" - IASI, 1992

S. G. LONGINESCU - "ELEMENTE DE DREPT ROMAN" - BUCURESTI, VOL. I-II, 1929

E. MOLCUT, D. OANCEA - "DREPT ROMAN" - SANSA, BUCURESTI, 1995

STOICESCU - "CURS DE DREPT ROMAN PENTRU ANUL I LICENTA" - BUCURESTI, 1921

C. ST. TOMULESCU - "MANUAL DE DREPT PRIVAT ROMAN" - BUCURESTI, 1958

C.ST. TOMULESCU - "DREPT PRIVAT ROMAN" - BUCURESTI, 1973

I. I. ROSSIANU, G. I. DRAGHICESCU - "ELEMENTE DE DREPTUL ROMAN"

V. ARANGIO RUIZ - "INSTITUZIONI DI DIRITTO ROMANO" - NAPOLI, 1957

C. ACCARIAS - "PRECIS DE DROIT ROMAIN" - PARIS, 1940

FR. DEAK - "TRATAT DE DREPT SUCCESORAL" - EDITURA ACTAMI, BUCURESTI, 1999

D. CHIRICA - "DREPTUL CIVIL. SUCCESIUNI" - ED. LUMINA LEX, BUCUREST, 1996

HENRI LEON MAZEAUD, JEAN MAZEAUD - "LECONS DE DROIT CIVIL, VOL. I" - PARIS, 1963

MANUAL DE DREPT ROMAN, ANUL I SI II, BUCURESTI, 1920

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studierea succesiunii din perspectiva dreptului roman
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2008
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
62 pagini
Imagini extrase:
51 imagini
Nr cuvinte:
23 678 cuvinte
Nr caractere:
118 006 caractere
Marime:
96.45KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Drept
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Drept
Sus!