Dupa cum orice activitate umana poate sa fie efectuata prin efortul unei singure persoane sau prin eforturi conjugate ale mai multor persoane, aceeasi posibilitate exista si in sfera activitatilor infractionale. Mai exact, in cazul savarsirii de fapte, care conform legii penale constituie infractiuni, daca fapta este savarsita de mai multe persoane avem o pluralitate de infractori.
Pluralitatea presupune intotdeauna o corelatie intre anumite entitati multiple si o entitate singulara, aceasta din urma constituind elementul de asociere a entitatilor multiple, adica factorul comun al pluralitatii respective. In cazul pluralitatii de faptuitori entitatea singulara consta in fapta savarsita, adica mai multi faptuitori au savarsit impreuna o singura fapta.
Pluralitatea de infractori nu mai exista atunci cand mai multe persoane au savarsit fiecare in parte o alta fapta, cu toate ca intre aceste fapte ar exista o anumita legatura.
De asemenea nu avem o pluralitate de infractori ci un simplu lot de infractori atunci cand mai multe persoane savarsesc fiecare in parte infractiuni distincte.
Vointa acelor persoane care alcatuiesc o pluralitate de infractori de a realiza impreuna o anumita fapta, o anumita infractiune este ceea ce leaga organic diferitele contributii la savarsirea faptei unice ale acestor persoane.
Pluralitatea de faptuitori prezinta caractere specifice si produce efecte juridice deosebite datorita unicitatii infractiunii savarsite de acestia. Unitatea infractiunii nu este influentata de numarul subiectilor activi.
Calificarea faptei, determinarea timpului si a locului savarsirii acesteia si stabilirea continutului infractiunii savarsite se rasfrange asupra tuturor faptuitorilor.
Urmarea socialmente periculoasa este produsa prin cooperarea tuturor faptuitorilor la savarsirea faptei ce constituie element material al infractiunii, contributia fiecaruia inscriindu-se ca antecedent cauzal in procesul care a dus la producerea rezultatului.
Deoarece fapta este savarsita prin contributia tuturor faptuitorilor si raspunderea penala a acestora trebuie sa fie in general aceiasi. Aceasta unicitate a infractiunii ca temei al raspunderii penale a faptuitorilor face ca toate cauzele care in mod obiectiv inlatura raspunderea penala (amnistia, prescriptia raspunderii penale) sau care o exclud (abrogarea incriminarii, lipsa unui element constitutiv al infractiunii) sa produca efecte fata de toti faptuitorii deopotriva si in acelasi timp.
Din punct de vedere criminologic, pluralitatea de infractori se caracterizeaza prin pericolul social sporit pe care il prezinta cooperarea mai multor persoane la savarsirea infractiunii.
Aceasta cooperare mareste posibilitatea infractorilor de a-si ascunde mai bine urmele infractiunii si de a se sustrage de la raspunderea penala si de asemenea mareste curajul si sporeste forta de actiune a infractorilor.
1. 3. Formele pluralitatii de faptuitori Exista urmatoarele forme ale pluralitatii de faptuitori: pluralitatea naturala ...
GHEORGHE ANTONIU - "PRACTICA JUDICIARA PENALA, PARTEA GENERALA, VOL. I" - ED. ACADEMIEI ROMANE, BUCURESTI, 1988
V. DOBRINOIU - "DREPT PENAL. PARTEA SPECIALA, VOL. I, TEORIE SI PRACTICA JUDICIARA" - ED. LUMINA LEX, BUCURESTI, 2000
A. BOROI - "DREPT PENAL PARTEA GENERALA" - EDITURA ALL BECK, 1999
A. BOROI, S. CORLATEANU - "CULEGERE DE SPETE PENTRU UZUL STUDENTILOR" - EDITURA ALL BECK, BUCURESTI, 2003
G. ANTONIU - "CODUL PENAL (CONFORM TEXTULUI OFICIAL, CU EXPLICATII SUPLIMENTARE) PE INTELESUL TUTUROR"
T. VASILIU - "CODUL PENAL AL ROMANIEI COMENTAT SI ADNOTAT" - PARTEA GENERALA, BUCURESTI, 1972
V. DONGOROZ - "EXPLICATII TEORETICE ALE CODULUI PENAL ROMAN, VOL. I, PARTEA GENERALA" - EDITURA ACADEMIEI, BUCURESTI, 1969
GHE. NISTOREANU - "DREPT PENAL, PARTEA SPECIALA"
C. BULAI - "MANUAL DE DREPT PENAL" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1997
M. ZOLYNEAC - "DREPT PENAL, PARTEA GENERALA" - EDITURA FUNDATIILE
ANTONIN BULAI - "PRACTICA JUDICIARA PENALA", VOL. III
V. PAPADOPOL, M. POPOVICI - "REPERTORIU ALFABETIC DE PRACTICA JUDICIARA PENALA", 1978-1980
V. PAPADOPOL - "PARTICIPATIA IMPROPRIE, R. R. D. , NR. 3/1971
PAVEL D. - "PROBLEME DE PARTICIPATIE PENALA", R. R. D. , NR. 4/1978
S. MOISESCU - "CU PRIVIRE LA APLICAREA PEDEPSELOR ALTERNATIVE IN CAZUL PARTICIPATIEI PENALE" - R. R. D. , 5/1967
V. PAPADOPOL - "DELIMITAREA ACTELOR DE COAUTORAT DE CELE DE COMPLICITATE" - R. R. D. NR. 7/1980
M. IVAN - "UNELE CRITERII DE DELIMITARE A COAUTORATULUI DE COMPLICITATE LA INFRACTIUNEA DE TALHARIE" - R. R. D. NR. 4/1978
N. RODEANU - "COMPLICITATEA, FORMA SECUNDARA DE PARTICIPATIE PENALA"
I. DOBRINESCU - "CU PRIVIRE LA RAPORTUL DA CAUZALITATE IN MATERIE DE COMPLICITATE" - R. R. D. NR. 1/1965
PAVEL D. - "ASPECTE ALE PLURALITATII DE INFRACTORI IN MATERIE DE FURT" - R. R. D. NR. 3/1980
POPOVICI M. - "PROBLEME DE DREPT DIN PRACTICA A TRIBUNALULUI SUPREM" - COLEGIUL PENAL, SEMESTRUL I AL ANULUI 1967 NR. 12/1967
CONSTITUTIA ROMANIEI
CODUL PENAL ROMAN
CODUL DE PROCEDURA PENALA
REVISTA DREPTUL NR. 6, 7/2003
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
