1. Graduo
  2. Licențe
  3. Drept
  4. Particularități aprarute în configurarea diviziunii dreptului în marile sisteme juridice

Particularități aprarute în configurarea diviziunii dreptului în marile sisteme juridice

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 CONCEPTUL SI CONFIGURAREA NOTIUNII DE DREPT
1.1 DEFINITIA DREPTULUI
1.1.1 CONCEPTUL NOTIUNII DE "DREPT"
1.1.2 DEFINITIA DREPTULUI
1.2 NORMA JURIDICA
1.2.1 DEFINITIA NORMEI JURIDICE
1.3 CONCEPTUL DE NORMA JURIDICA SI TRASATURILE ACESTEIA
1.3.0.1 CONCEPTUL DE NORMA JURIDICA
1.3.0.2 TRASATURILE NORMEI JURIDICE
1.3.0.2.1 CARACTERUL GENERAL SI IMPERSONAL AL NORMEI JURIDICE
1.3.0.2.2 CARACTERUL TIPIC AL NORMEI JURIDICE
1.3.0.2.3 RAPORTUL INTERSUBIECTIV PE CARE IL IMPLICA NORMA JURIDICA
1.3.0.2.4 CARACTERUL OBLIGATORIU AL NORMEI JURIDICE
1.3.1 STRUCTURA NORMEI JURIDICE
1.3.1.1 STRUCTURA LOGICA A NORMEI JURIDICE
1.3.1.2 STRUCTURA TEHNICO - LEGISLATIVA A NORMEI JURIDICE
1.3.2 CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE
1.3.2.1 CRITERIUL RAMURII DE DREPT
1.3.2.2 CRITERIUL FORTEI JURIDICE A ACTULUI NORMATIV
1.3.2.3 CRITERIUL STRUCTURII LOGICE
1.3.2.4 CRITERIUL SFEREI DE APLICARE
1.3.2.5 CRITERIUL GRADULUI SI INTENSITATII INCIDENTEI
1.3.2.6 CRITERIUL MODULUI DE REGLEMENTARE A CONDUITEI
1.3.2.7 NORMELE ORGANIZATORICE
1.3.2.8 NORMELE PUNITIVE SI NORMELE STIMULATIVE
1.4 CURENTE DE GINDIRE JURIDICA
1.4.1 SCOALA ORIGINII DIVINE A DREPTULUI
1.4.2 SCOALA DREPTULUI NATURAL
1.4.2.1 HUGO GROTIUS
1.4.2.2 THOMAS HOBBS
1.4.2.3 JOHN LOCKE
1.4.2.4 JEAN JACQUES ROUSSEAU
1.4.3 SCOALA ISTORICA
1.4.3.1 CHARLES LOUIS DE SECONDAT MONTESQUIEU
1.4.3.2 FREDERICH KARL VOV SAVIGNY
1.4.4 SCOALA UTILITARISMULUI JURIDIC
1.4.4.1 HELVITIUS
1.4.4.2 JEREMIE BENTHAM
1.4.5 SCOALA POZITIVISTA A DREPTULUI
1.4.5.1 AUGUSTE COMPTE
1.4.5.2 EMILE DURKHEIM
1.4.5.3 LION DUGUIT
1.4.5.4 GASTON JIZE
1.4.5.5 HANS KELSEN
2 ORIGINEA DREPTULUI SI CRITERIILE DIVIZIUNII
2.1 ORIGINEA SI EVOLUTIA DREPTULUI
2.1.1 ORIGINEA DREPTULUI
2.1.2 PRIMELE LEGIUIRI
2.1.3 FACTORII DE CONFIGURARE A DREPTULUI
2.1.3.1 CADRUL NATURAL
2.1.3.2 CADRUL SOCIAL - POLITIC
2.1.3.3 FACTORUL UMAN
2.1.4 ESENTA, CONTINUTUL SI FORMA DREPTULUI
2.1.4.1 ESENTA DREPTULUI
2.1.4.2 FORMA DREPTULUI SI CONTINUTUL SAU
2.2 CRITERIILE DIVIZIUNII DREPTULUI
2.2.1 CRITERIUL UTILITATII LA ULPIAN
2.2.2 CRITERIUL OBIECTULUI REGLEMENTARII JURIDICE
2.2.3 CRITERIUL METODEI REGLEMENTARII
2.2.4 PRINCIPIILE COMUNE RAMURII DE DREPT
3 CONFIGURAREA DIVIZIUNII DREPTULUI IN SISTEMELE JURIDICE CONTEMPORANE
3.1 SISTEME CONTEMPORANE DE DREPT
3.1.1 CLASIFICAREA MARILOR SISTEME DE DREPT CONTEMPORAN
3.1.2 SISTEMUL DE DREPT ROMANO - GERMANIC
3.1.2.1 FORMAREA SI RASPINDIREA
3.1.2.2 SISTEMUL JURIDIC FRANCEZ - PILON AL DREPTULUI ROMANO - GERMANIC
3.1.2.3 SISTEMUL JURIDIC GERMAN - CEL DE - AL DOILEA PILON AL DREPTULUI ROMANO - GERMANIC
3.1.3 MARELE SISTEM DE COMMON - LAW
3.2 OBIECTUL JURIDIC AL DREPTULUI PUBLIC SI AL DREPTULUI PRIVAT
3.2.1 LION DUGUIT
3.3 CONFIGURAREA DIVIZIUNII DREPTULUI IN SISTEME JURIDICE
3.3.1 DREPTUL PUBLIC. PRINCIPII SI CONTINUT
3.3.1.1 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL DREPTULUI CONSTITUTIONAL
3.3.1.2 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL DREPTULUI ADMINISTRATIV
3.3.1.3 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL DREPTULUI PENAL
3.3.1.4 CUPRINSUL SI PRINCIPIILE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC
3.3.1.5 CUPRINSUL SI PRINCIPIILE DREPTULUI PUBLIC GENERAL
3.3.2 DREPTUL PRIVAT. PRINCIPII SI CONTINUT
3.3.2.1 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL DREPTULUI CIVIL
3.3.2.2 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL DREPTULUI COMERCIAL
3.3.2.3 PRINCIPIILE SI CUPRINSUL PROCEDURII CIVILE
3.3.2.4 DREPTUL PRIVAT GENERAL
4 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Cuvantul drept este folosit in mai multe acceptiuni. El deriva de la latinescul directus, luat in sensul metaforic (directus de la dirigo, care insemna drept orizontal sau vertical de-a dreptul, direct). In limba latina, insa, cuvantul care corespunde substantivului drept, este jus (drept, dreptate, legi). Intr-un prim sens, cuvantul drept semnifica stiinta dreptului ansamblu de idei, notiuni, concepte si principii care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gandit.

Intr-un al doilea sens, cuvantul drept mai semnifica si facultatea unui subiect de a-si valorifica sau de a-si apara impotriva tertilor un anumit interes, legalmente protejat.

Pentru a ajunge la o definitie se pleaca de la un fapt necontestat: sociabilitatea omului. Omul nu traieste izolat, ci in societate. Aristotel (384 322 i.

HR. ) afirma: omul este animal sociabil. Societatea este o grupare care implica legaturi, raporturi intre membrii ei.

Fara a reglementa aceste raporturi societatea s-ar dezagrega prin luptele dintre membrii ei.

De aceea, de la inceputul convietuirii lor in societate, oamenii au trebuit sa se supuna unor reguli care asigura ordinea si mentinerea autoritatii unui sef care, la inceput, avea puteri nelimitate. Aceste reguli de organizare a grupului si de reglementare a raporturilor dintre membrii lui au fost inceputul dreptului.

Astazi, aceste reguli sunt fixate in textele de lege de catre stat si exista anumite autoritati care pot constrange pe fiecare la respectarea lor. Posibilitatea de constrangere ce asigura obligativitatea regulilor dreptului este caracteristica lor esentiala.

O definitie previzorie ar putea fi urmatoarea: dreptul reprezinta complexul normelor aplicate rapoturilor sociale dintre oameni si executabile prin constrangere de catre autoritatea statului.

Ihering definea dreptul ca fiind totalitatea normelor in virtutea carora intr-un stat se exercita constrangerea. Durkheim afirma: Orice precept de drept poate fi definit ca o norma de conduita sanctionata. Intr-un alt sens regulile ce carmuiesc raporturile sociale dintre oameni determina ceea ce ii este fiecaruia permis si ceea ce nu ii este permis, deci ingradesc libertatea fiecaruia, stabilind intre ce limite el se poate misca liber si oprindu-l de a depasi aceste limite.

Se numeste drept orice prerogativa sau facultate recunoscuta cuiva de regulile de drept in vigoare. In acest sens dreptul este forma subiectiva prin care legile asigura fiecaruia participarea la bunurile ideale sau materiale. Astfel se spune: drept de proprietate (faculatea ce are cineva de a se folosi exclusiv si dispune de un lucru); drept de mostenire (prerogativa ce are cineva de a obtine in tot sau in parte averea unei persoane care a incetat din viata) sau drept de creanta (facultatea ce are cineva de a cere de la altul sa-i dea un obiect ori o suma de bani sau sa-i faca un serviciu). In acest sens, dreptul se numeste drept subiectiv (facultas agendi = facultatea de a face ceva), pe ...

Bibliografie:

MIRCEA DJUVARA - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA ALL BECK

MIRCEA DJUVARA - "DREPT RATIONAL - IZVOARELE SI DREPTUL POZITIV"

MIRCEA MANOLESCU - "TEORIA SI PRACTICA DREPTULUI. METODOLOGIE SI SOCIOLOGIE JURIDICA"

G. G. MIRONESCU - "CURS DE ENCICLOPEDIA DREPTULUI", 1947 - 1948

NICOLAE POPA - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA ACTAMI, BUCURESTI, 1997

ION ROSETTI - BALANESCU - "CURS DE ENCICLOPEDIA DREPTULUI" - TIPOGRAFIILE ROMINE UNITE, BUCURESTI, 1939

ROMUL BOILA - "DIVIZIUNEA DREPTULUI IN DREPT PUBLIC SI PRIVAT" - REVISTA "ARDEALUL JURIDIC", NR. 1 - 3, 5

EUGENIU SPERANTIA - "PRINCIPIILE FUNDAMENTALE DE FILOZOFIE JURIDICA"

DAN CIOBANU - "INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI" - EDITURA HYPERION XXI, BUCURESTI, 1992

SOFIA POPESCU - "INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI"

GHEORGHE BOBOS - "TEORIA GENERALA A STATULUI SI A DREPTULUI"

GENOVEVA VRABIE - "TEORIA GENERALA A DREPTULUI"

I. N. LUNGULESCU - "EVOLUTIA DREPTULUI SI EXEGEZA LEGII"

GEORGIO DEL VECCHIO - "LECTII DE FILOZOFIE JURIDICA"

HEGEL - "PRINCIPIILE FILOZOFIEI DREPTULUI SAU ELEMENTE DE DREPT NATURAL SI DE STIINTA A STATULUI"

IOAN CETERCHI, ION CRAIOVAN - "INTRODUCERE IN TEORIA GENERALA A DREPTULUI" - EDITURA ALL, BUCURESTI, 1996

VICTOR DAN ZLATESCU - "PANORAMA MARILOR SISTEME CONTEMPORANE DE DREPT" - EDITURA CONTINENT XXI, BUCURESTI, 1994

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare
Structură de fișiere:
  • Particularitati aprarute in configurarea diviziunii dreptului in marile sisteme juridice
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
8/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
1998
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
62 pagini
Imagini extrase:
55 imagini
Nr cuvinte:
19 700 cuvinte
Nr caractere:
107 065 caractere
Marime:
83.02KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Drept
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
-
Materie:
Drept
Sus!