Dintre toate problemele juridice, nici una nu este mai importanta ca cea a cetateniei: pentru stat, deoarece de numarul si atasamentul cetatenilor sai depind forta si puterea sa; pentru individ, deoarece de legaturile lui cu statul depind conditiile, private si publice, ale existentei sale, intreaga viata se afla implicata in aceasta legatura. In legislatia noastra nu s-a dat o definitie a cetateniei, decat intamplator, prin Leg. 24/1971, art. 1, in care institutia era privita dintr-un orizont mai larg, ca expresie a relatiilor social-economice, politice si juridice dintre persoanele fizice si stat, deci o definitie sociologica, si, in care calitatea de cetatean era privita ca un atribut de onoare, de mare responsabilitate, exprimand o pozitie etico-juridica apartenenta spirituala a cetateanului la aceasta, dar fara referire la obligatiile Statului, deci unilaterala. Sublinierea definitiei dintre abordarea generala a institutiei si concretizarea ei intr-un stat la un moment dat va ajuta sa se evite falsele generalizari si falsele individualizari, individualizari generate de diferentele dintre nivelele economic, social si cultural ale societatilor. Este problema istoriei dreptului, este problema dreptului comparat.
De la inceput, vom avea a ne fixa intre conceperea cetateniei ca o institutie formala, cu continuturi diferite, tinzand cu usurinta catre universalizare si conceperea cetateniei ca institutie democratica, incluzand participarea cetateanului la exercitiul puterii de stat, conceptie la care ne vom opri.
Institutia prezentata se numeste, in legislatia romaneasca in vigoare, cetatenie, iar persoana fizica ce beneficiaza de ea cetatean. Numele institutiei evoca o lunga traditie (derivat din lat. civitatem = rom. cetate); el apare in forma cetateniei din 1975, nume consacrat de legislatie cu consecventa, din 1948. Alte denumiri date institutiei pana atunci sunt inadecvate fie ca au, in principal, alta semnificatie (indigenat, suditenta, ori supusenie, nationalitate, resortisanta, cu corespondentul lor indigen, sudit, supus, national, resortisant, la care le adaugam pamantean, fie ca sunt depasite de limba (cetate, politie si chiar oras). La randul lor, termenii cetatenie si cetatean au fost extinsi dincolo de cetate, adica de stat, astfel la intreaga planeta, sau au fost redusi la o localitate sau la o simpla institutie; de adaugat, in plus ca termenul cetatean este folosit si in alte sensuri, mai largi sau mai restranse, pentru care sunt termeni mai adecvati: persoana, resortisant, supus, cetatean activ.
Complicatia se mareste, in cazul unui studiu comparativ, care trebuie sa se refere si la corespondente dintr-alte limbi. In limbile neolatine occidentale citoyen (fr. ), cittadino (it. ), ciudadano (sp. ), respectiv, pentru numirea institutiei, au pastrat mai mult intelesul de cetatean activ, cetatean cu drepturi depline, etc.
folosind pentru termenii cetatean si cetatenia de exemplu, in limba franceza-mai mult national si nationalite ...
FLORIAN COMAN - "DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC VOL. I-II", BUCURESTI, 2001
BARBU B. BERCEANU - "CETATENIA, MONOGRAFIE JURIDICA" - EDITURA ALL BECK, BUCURESTI, 1999
GEAMANUL GRIGORE - "DREPT INTERNATIONAL CONTEMPORAN" - EDITIA II, BUCURESTI, 1975
MEITANI GEORGE - "CURS DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC", BUCURESTI, 1930
AUREL DUMITRESCU - "DESPRE NATIONALITATE IN DREPTUL ROMAN, ROMAN SI INTERNATIONAL" - TEZA DE LICENTA, BUCURESTI, 1993
MOCA GEORGE - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC", BUCURESTI, 1983
MARTIAN I. NICU - "DREPT INTERNATOINAL PUBLIC, VOL. II", BUCURESTI, 1993
AURORA CIUCA - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC" - EDITURA CUGETAREA, IASI, 2000
CRETU VASILE - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC", BUCURESTI, 2002
TUDOR DRAGANU - "EFECTELE JRIDICE ALE INFIERII IN MATERIE DE CETATENIE"
ION DELEANU - "CETATENIA ROMANA"
ION HURDUBAIE - "SPATIUL PENAL PANEUROPEAN DIN PERSPECTIVA CONSILIULUI EUROPEI" - EDITURA UNIVERSAL PAN, BUCURESTI, 1999
CONSTITUTIA ROMANIEI, 2003
LEGEA NR. 21/1991, CARE REGLEMENTEAZA CETATENIEA ROMANA
LEGEA NR. 24/1971, LEGEA CETATENIEI ROMANE
DECRETUL NR. 182/1951, PRIVITOR LA INFIERE
LEGEA NR. 15/1993, LEGE PENTRU ADERAREA ROMANIEI LA CONVENTIA EUROPEANA IN MARERIA ADOPTIEI DE COPIII
LEGEA NR. 80/1997 PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI PRIVITOARE LA EXTRADARE
DECRETUL NR. 339/1960, PRIVIND ADERAREA ROMANIEI LA CONVENTIA ASUPRA FEMEII CASATORITE
CONVENTIA PRIVIND STATUTUL REFUGIATILOR, LEGEA NR. 46/1991
REVISTA DE DREPT PENAL. ASOCIATIA ROMANA DE STIINTE PENALE NR. 3, IULIE - SEPTEMBRIE 2000
UNIUNEA JURISTILOR DIN ROMANIA. REVISTA DREPTUL NR. 12, 1989
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
