Potrivit Dictionarului politic ,,strainul este privit in sensul larg al termenului (cel de persoana fizica), el fiind definit ca: orice individ ce nu poseda nationalitatea statului in care se gaseste. Aceasta definitie conditioneaza caracterul de extranietate al persoanei in functie de teritoriul pe care se afla, precum si de criteriul cetateniei pe care o detine respectiva persoana". Legea cu privire la regimul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor, art.1 prevede ca ,,se considera cetatean strain persoana care nu are cetatenia Republicii Moldova, dar are dovada apartenentei sale la un alt stat". Sunt straini potrivit legii 200 cu privire la regimul strainilor, art.3 lit. a) - persoanele care nu detin cetatenia RM, fie ca sunt apatrizi.
Astfel, strainul care se gaseste la un moment dat pe teritoriul Republicii Moldova poate avea statutul de apatrid, refugiat sau persoana straina. Insa, notiunea de strain poate fi pusa mai bine in evidenta raportand-o la cea de cetatean, aceasta fiind persoana care beneficiaza de cetatenie.
Conditia juridica a strainului desemneaza ansamblul normelor juridice ce in-stituie drepturile si obligatiile acestuia in Republica Moldova. Ca o regula generala, in Republica Moldova , intrarea, sederea si iesirea strainilor fac obiectul legilor speciale privind regimul strainilor. Drepturile si obligatiile strainului sunt prevazute de diferite acte normative interne si intelegeri internationale semnate de statul de resedinta. Fiecare stat reglementeaza intrarea, sederea si iesirea strainilor de pe teritoriul sau intr-un mod uniform, indiferent daca este vorba de un stat federal sau unitar.In practica si teoria dreptului international se intilnesc 4 forme principale ale conditiei juridice a strainului.
1. Regimul national - potrivit acestui principiu, strainii, in conditiile legii dispun de drepturi civile si fundamentale, extrem de rar si de drepturi politice. In practica, sunt extrem de rare cazurile cand strainilor li se acorda totalitatea 8 drepturilor fundamentale, inclusiv drepturile politice cum este dreptul de a alege si de a fi ales.
2. Regimul special - prin care strainilor li se acorda numai acele drepturi prevazute in mod expres in legi interne sau tratate internationale. De exemplu, dreptul de a intra liber intr-o tara fara vize si fara pasaport; drepturile si privilegiile diplomatilor straini, ale functionarilor internationali.
3. Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate - este consacrat de regula in tratate bilaterale, in acest regim, statul acorda strainilor aflati pe teritoriul sau drepturi conferite cetatenilor unui stat tert, considerat favorizat. Domeniile ce pot face obiectul clauzei sunt: tarife vamale, tranzit, importuri si exporturi, regimul persoa-nelor fizice si juridice, drepturi de autor, regimul misiunilor diplomatice si consu-lare etc. Potrivit altei definitii, principiul clauzei natiunii celei mai favorizate prevede ca orice facilitate acordata de un stat membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, in favoarea altui stat membru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre - acesta fiind principiul ne discriminarii in comertul international.
4. Regimul reciprocitatii - reciprocitatea implica situatii cand strainii dispune de anumite drepturi sub conditia ca aceste drepturi sa fie acordate si cetatenilor proprii in tarile carora apartin strainii in cauza. Reciprocitatea poate fi legislativa, diplomatica sau de facto.
5. In istorie a fost cunoscut, ca regim juridic al strainilor, cel al capitulatiilor, stabilit prin conventii internationale, in virtutea carora, strainii, cetateni ai unor mari puteri erau scosi de sub jurisdictia statului in care se aflau. Ca regula, litigiile acestor straini nu erau solutionate de autoritatile locale competente, ci de catre consulii straini. in esenta, aceste capitulatii, stabileau, in favoarea strainilor, regimuri de extrateritorialitate, de scoatere de sub jurisdictie locala, de inviolabilitate a persoanei si bunurilor, ca avantaje speciale in materie de comert, impozite, taxe etc. Acest regim reprezenta, de fapt, un tratament de inegalitate si o violare a independentei statelor.
TEMA 2. Particularitatile trecerii Frontierei de Stat a Republicii Moldova de catre straini.
Intrarea pe teritoriul Republicii Moldova este permisa strainilor care
intrunesc urmatoarele conditii:
poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, daca prin tratatele internationale la care Republica Moldova este parte nu se prevede altfel;
a) poseda viza acordata sau, dupa caz, permis de sedere valabil, daca prin tratatele internationale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;
b) prezinta documente care justifica scopul intrarii si fac dovada existentei unor mijloace corespunzatoare atit pentru intretinere pe perioada sederii, cit si pentru intoarcere in tara de origine sau pentru tranzit catre un alt stat in care exista siguranta ca li se va permite intrarea;
Legea 200 din 16.07.2010 privind regimul strainilor in Republaca Moldova.
c) prezinta garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau ca vor parasi teritoriul Republicii Moldova, in cazul strainilor aflati in tranzit;
d) nu sint inclusi in categoria strainilor impotriva carora s-a instituit masura interdictiei de intrare in Republica Moldova conform art. 9 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul strainilor in Republica Moldova sau care au fost declarati indezirabili conform art. 55 din legea mentionata mai sus;
e) nu prezinta pericol pentru securitatea nationala, ordinea si sanatatea publica.
Intrarea strainilor pe teritoriul Republicii Moldova se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international.
Trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de catre straini se poate face si prin alte locuri, in conditiile stabilite prin tratatele internationale la care Republica Moldova este parte.
Strainii care domiciliaza legal in Republica Moldova si care parasesc temporar teritoriul ei au dreptul de a reintra in tara, fara viza de intrare-iesire, pe toata durata valabilitatii permisului de sedere.
1. Cristina Burian, Fenomenul migratiei si statutul juridic al strainului in drep-
tul international public, Editura Alma Mater, Chisinau, 2010
2. Adrian Nastase, Bogdan Aurescu, Drept international public. Sinteze, Editia
6, Editura CHBeck, Bucuresti, 2011
3. Alexandru Burian; Oleg Balan; Eduard Sebenco, Drept international public,
Editia a 2-a. - Chisinau, CEP USM, 2005
4. Aurora Ciuca, Drept international public, Editura Cugetarea, Iasi 2000
5. Constantin Lazar, Drepturile omului. Culegere de documente internationale,
Cimislia, 1996
6. Stelian Scaunas, Drept international public, Editura AllBeck, Bucuresti,
2002
7. Stelian Scaunas, Raspunderea internationala pentru violarea dreptului
international, Editura AllBeck, Bucuresti, 2002
8. Corneliu-Liviu Popescu, Protectia internationala a drepturilor omului, Note
de curs, Editura AllBeck, Bucuresti, 2000
9. Raluca Miga Besteliu, Catrinel Brumar, Protectia internationala a drepturilor
omului - Note de curs, Editia 5, Editura Universuls Juridic, Bucuresti, 2010
10. Stelian Scaunas, Dreptul international al drepturilor omului, Editura, All-
Beck, Bucuresti, 2003
11. Aurel Preda-Matasaru, Tratat de drept international public, Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
