Spatiul planetei noastre, din punct de vedere al regimului sau juridic, se imparte in doua categorii principale: teritoriul statelor (teritoriul de stat) aflat sub suveranitatea lui si teritoriile cu regim international, nesupuse suveranitatii statelor.
Teritoriile statelor (sau teritoriul de stat) sunt supuse suveranitatii lor, fapt care, in dreptul international public, este garantat, in primul rand prin urmatoarele principii: principiul suveranitatii teritoriale a statului (unul din principiile fundamentale ale dreptului international public), principiul integritatii teritoriale a statelor, principiul inviolabilitatii frontierelor statelor, etc.
Regimul juridic al teritoriului de stat este reglementat prin legislatia nationala a fiecarui stat, in temeiul suveranitatii sale teritoriale, cu luarea in considerare si a prevederilor dreptului internationale.
Teritoriile cu regim international sunt acele teritorii care au un statut international, nefiind supuse suveranitatii unui stat sau grup de state.
Astfel, statutul lor juridic este reglementat prin principii si norme de drept international public.
La baza acestui regim sta conceptul ca spatiile respective sunt patrimoniu comun al omenirii (res communis omnium). Aceste spatii sunt deschise folosirii lor de catre toate statele si popoarele in conditii de egalitate si numai in scopuri pasnice.
Alaturi de populatie, teritoriul constituie un element esential al organizarii politico-statale a oricarei comunitati umane.
O natiune, un popor, nu poate exista fara un teritoriu.
Teritoriul de stat este spatiul geografic alcatuit din suprafetele terestre, acvatice si marine, din solul, subsolul si spatiul aerian aflat deasupra acestora, asupra caruia statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva. In conceptia moderna, teritoriul de stat prezinta urmatoarele caracteristici, a) este stabil, in sensul ca el este locuit de o colectivitate umana permanenta; b) este baza materiala a existentei si activitatii statului; c) este limitat prin frontierele statului, care limiteaza activitatea de guvernare a statului si competenta sa teritoriala.
Teritoriul unui stat, cu toate partile sale componente, se afla sub puterea exclusiva si deplina a acelui stat.
Aceasta putere poarta denumirea de suveranitate teritoriala, parte integranta a suveranitatii de stat.
Asadar, fiecarui stat ii este recunoscut, prin principiile si normele dreptului international contemporan, independenta si suveranitatea, inviolabilitatea teritoriului si frontierelor sale, dreptul de a-si stabili de sine statator regimul politic, organizarea administrativa si economico-sociala, statutul juridic al populatiei, ordinea de drept si sistemul juridic, utilizarea resurselor naturale, stabilirea conduitei in relatiile internationale potrivit intereselor sale si cu observarea si respectarea intereselor celorlalte state.
O trasatura esentiala a suveranitatii teritoriale este caracterul sau exclusiv.
Aceasta nu inseamna insa ca, potrivit ...
G. GEAMANU - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, VOL. I, 1981, VOL. II, 1983
D. POPESCU, A. NASTASE - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC" - CASA DE EDITURA SI PRESA SANSA S. R. L. , 1997
C. ANDRONOVICI - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC" - EDITURA GRAPHIX, 1993
M. MATEESCU - "INSTRUCTIUNI DE DREPT AERIAN"
C. ANDRONOVICI - "DREPTUL INTERNATIONAL SI COSMOSUL"
ION GRECESCU - "CULEGERE DE CONVENTII SI ACORDURI INTERNATIONALE MULTILATERALE"
G. GEAMANU - "DREPTUL INTERNATIONAL CONTEMPORAN"
PETER P. C. - "HAANAPPEL AIRSPACE, OUTER SPACE AND MESOSPACE"
GH. MOCA - "DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC"
DUMITRU MAZILU - "DREPTUL INTERNATIONAL PUBLIC" - EDITURA LUMINA LEX VOL. I, 2000, VOL. II, 2002
BOLINTINEANU A. , NASTASE B. AURESCU - "DREPTUL INTERNATIONAL CONTEMPORAN" - EDITURA ALL BECK, EDITIA A II-A, REVAZUTA SI ADAUGITA, 2000
VICTOR DUCULESCU, NICOLAE EACOBESCU - "DREPT INTERNATIONAL PUBLIC, VOL. I", 1993
CONSTITUTIA ROMANIEI
CODUL AERIAN AL ROMANIEI
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
