Pentru starile stationare ale unui electron in cel mai simplu sistem atomic care este hidrogenul rezolvand ecuatia nerelativista Schrodinger, obtinem solutii de forma: Numerele cuantice n, l si m au semnificatiile binecunoscute din modulul semiclonic Bohr-Sommerfeld al atomului de hidrogen (n = numar cuantic principalA ; l = numar cuantic orbitalA ; m = numar cuantic magnetic). coordonate carteziene Acest lucru este permis de faptul ca orice combinatie liniara de solutie (functiuni de unda) ale ecuatiei Schrodinger sunt solutii ale acestei ecuatii, cu conditia ca aceste functiuni de unda sa corespunda la aceiasi valoare (energie proprie). Functiile augulare reale pentru atomul de hidrogen sunt date in tabela 3. Tabela 3 Functii reale pentru atomul de hidrogen Aceasta functie este adimensionala, care integrata pe tot spatiul trebuie sa conduca la numarul total de ocupare a microparticulei in tot spatiul.
valoare 1 pentru probabilitate fiind echivalenta cu certitudinea (microparticula exista cu certitudine in tot spatiul). In cele ce urmeaza vom examina functiile de densitate separat: functia de densitate radiala este importanta pentru extinderea marimii atomului, potentialelor de ionizare si electronegativitatii.
functia de densitate augulara este importanta intrucat de ea depinde forma si proprietatile de simetrie ale orbitalilor atomici.
Functiile de densitate radiala Figura 1 ilustreaza graficul catorva functii radiale pentru electronul din atomul de hidrogen in starea 1s. Fig. 1 Functii radiale pentru 1s Functia densitatii radiale ne arata distributia densitatii de probabilitate asociata electronului (in limbajul chimiei cuantice puteau vorbi de densitate electronica). Dupa cum se poate vedea in fig. 1, densitatea electronica este puternic concentrata in imediata vecinatate a nucleului.
Conform acestui model electonic evalueaza pe orbite bine definite.
Cea mai probabila distanta sferica nu coincide cu valoarea medie a distantei electron-nucleu. In care s-a tinut seama de expresia functiei.
Se descopera ca creste rapid cu n dar pentru acelasi numar cuantic principal n, descreste cu l.
observam ca trasatura caracteristica a functiilor s este faptul ca pentru aceste stari densitatile electonice sunt concentrate pe nucleu, spre deosebire de functiile v, d si f care au noduri pe nucleu (un nod are valoarea zero). O consecinta a penetratiei orbitale este contractia orbitala. Cu cat este mai mare penetrarea orbitala a electronilor din straturile profunde, cu atat va fi mai mare contractia functiei orbitale, in sensul ca maximul in curba de probabilitate va aparea la o distanta mai mica de nucleu pe seama descresterii probabilitatii pentru distante mari.
Fig. 4 Functiile radiale in atomul de hidrogen In fig. 5 sunt reprezentate functiunile de unda radiala Hartree-Fock pentru atomul de carbon in starea fundamentalaA : Fig. 5 Functiunea de unda radiala in atomul de carbon Functiile densitati augulare Functia de densitate augulara este de formaA : Fig. 6 ...
SANDERSON R. T. - "J. CHEM. EDUC. " - 29, 539 - 544, 1952
SANDERSON R. T. - "SCIENCE WASHINGTON D. C. " - 114, 670 - 672, 1951
SANDERSON R. T. - "J. CHEM. EDUC. " - 31, 2 - 7 238 - 245, 1954
SCHWARZENBACH G. - "EXPERIENTIA, SUPPL. " - 5, 162, 1956
EDWARDS J. O. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 76, 1540, 1954
EDWARDS J. O. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 78, 1819, 1956
DIAMOND R. M. , STREET K JR. , SEABORD G. T. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 76, 1461, 1954
MULLIKEN R. S. - "CHEM. " - 56, 801 1952
MULLIKEN R. S. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 74, 811 1952
MULLIKEN R. S. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 77, 884 1955
CHATT J. - "NATURE" - 174, 852 1956.
CHATT J. - "J. INORG. NUCLEAR CHEM" - 8, 515 1958
PITZER K. S. - "J. CHEM. PHYS. " - 23, 1735 1955
KLOPMAN G. - "J. AMER. CHEM. SOC. " - 90, 223 1968
JORGENSEN C. K. - "RICERCA SCI. " - 34, 3 1964
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
