Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan, in epiplon sau in jurul organelor interne, iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.
Grasimile sunt alimente importante din punct de vedere energetic, deoarece prin ingerarea unor calitati relativ mici, organismul beneficiaza de un numar mare de calorii in comparatie cu alte alimente.
Grasimile detin o pondere de 25-35% din ratia calorica zilnica. In felul acesta se acopera nevoile energetice ale organismului si de profilaxie a unor boli.
In afara intrebuintarii alimentare a grasimilor, multe ramuri industriale folosesc ca materii prime si auxiliare diferite grasimi; astfel sunt: industria pielariei, industria produselor cosmetice, a vopselelor, etc.
Valoarea alimentara a grasimilor rezulta din compozitia lor chimica. Din punct de vedere chimic, grasimile sunt esteri ai glicerinei cu diferiti acizi grasi saturati acid butiric, capronic, caprilic, lauric, palmitic, stearic sau acizi nesaturati acidul linoleic, oleic. De proportia dintre acizi grasi saturati si nesaturati din grasimi depind in mod hotarator atat proprietatile cat si gradul de asimilare si valoarea biologica a grasimilor.
Astfel, alimentatia bogata in grasimi tari (de bovine, ovine), care au un continut mare de acizi saturati, face sa creasca concentratia de colesterol din sange, iar regimul in care predomina acizii grasi nesaturati (uleiul de floarea-soarelui, de porumb, de soia) are efect de reducere a colesterolului.
Continutul bogat in lipide, in vitamine (A, D, E, ), gradul mare de digestibilitate (cu exceptia unturii de porc si a seului) determina valoarea alimentara ridicata a grasimilor.
Lipidele din grasimile alimentare intra in constitutia celulelor organismului, dar au si un important rol energetic (1g de grasime dezvolta in organism 9, 3 klocalorii). Consumul de grasimi trebuie sa fie rational, in raport cu nevoile energetice ale organismului. Abuzul de grasimi duce la imbolnaviri (obezitate), iar un continutul redus duce la subalimentatie.
In alcatuirea meniului, grasimile vegetale trebuie sa prezinte 50% din totalul grasimilor pentru persoanele adulte, iar pentru copii si adolescenti produsele de origine animala (unt, produse lactate) pot atinge pana la 85% din totalul alimentelor.
2. Compozitia chimica a grasimilor In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. S-a constatat ca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei.
Glucidele sunt sintetizate prim asimilatie clorofiliana in frunze, dupa urmatorul mecanism: CO2+H2O (O2+HCHO Aldehida formica Oxigenul se degaja, iar aldehida formica se condenseaza, formand glucoza 6HCHO (C6H12O6 glucoza care formeaza produsi superiori, bioze, trioze, polioze (zaharuri si amidon) Principalele mecanisne chimice din plante ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
