Incepand cu introducerea sistemului Bartlane de transmisie prin cablu a imaginilor (1920) si pana in prezent progresele prelucrarii in domeniul imaginilor au fost impresionante. Pe linga aplicatiile din tehnica spatiala, aceste tehnici se folosesc intr-o multime de aplicatii in vederea optimizarii analizei si interpretarii de catre observatorul uman. Un domeniu major de aplicatie al tehnicilor de prelucrare a imaginilor este perceptia lor cu ajutorul calculatorului. Scopul este extragerea informatiei intr-o forma cat mai potrivita pentru prelucrarea ulterioara pe calculator. Exista posibilitatea ca pornind si de la celelate simturi (auz, miros, gust si pipait) specifice oamenilor obisnuiti sa se conceapa echipamente inteligente care sa ofere rezultate mult mai bune decat cele existente in acest moment. In acest moment auzul este integrat in cadrul sistemelor multimedia existand cercetari pentru a integra si celelate simturi. Urmatoarea figura (Figura 1. 1. ) ne prezinta modul in care pornind de la semnalul de intrare perceput de fiinta umana, acest semnal este procesat in cadrul memoriei senzoriale, cea de scurta durata si cea de lunga durata. Trebuie spus de la inceput ca exista o diferenta in ceea ce priveste tipul de informatie preluata din imagini de catre vederea umana si modul cum utilizeaza imaginile sistemele de calcul in scopuri tehnice. In schimb, analiza de imagine realizata de catre sistemele de calcul este dominant orientata spre o apreciere cantitativa a imaginii. Vederea umana, deci, este considerata cel mai important simt, simt care insa inca nu este suficient de bine cunoscut. Sistemul uman de viziune utilizeaza un mecanism care urmareste maximizarea imbunatatirii detaliilor din imaginea originala. Lumina care provine de la obiecte este colectata prin mediile transparente ale ochiului, Figura 1. 2., dupa care este focalizata si proiectata pe retina. Pe retina sunt excitati peste 125 milioane de senzori sensibili la lumina sub forma de conuri si bastonase (125 mil. bastonase, 7 mil. conuri). Bastonasele sunt foarte senzitive la intensitatea luminoasa pe cand conurile detecteaza culoarea si detaliile fine din imagine. Figura 1. 2. Ochiul uman Exista trei tipuri de conuri, referite ca rosu (Red), verde (Green) si albastru (Blue). Varful raspunsului acestor conuri nu corespunde exact la lungimile de unda corespunzatoare acestor culori, Figura 1. 3. (B = 440 nm, G = 545 nm, R = 580 nm). Ultimele doua varfuri sunt practic in spectrul culorii galbene existand suprapuneri intre cele 3 domenii. Senzorii excitati trimit impulsuri prin nervul optic catre cortexul vizual in vederea analizei, interpretarii si recunoasterii imaginilor. Figura 1. 3. Raspunsul spectral al conurilor Perceptia color a imaginilor este facuta tinand cont de 3 variabile perceptuale: 1. Nuanta de culoare (Hue), care permite distinctia intre culori cum ar fi intre verde si galben. Senzatia de albastru (B) este intre 430-480 nm, pentru verde (G) intre 500-550 nm, pentru ...
BATES J. , TOMPKINS T. - "UTILIZAREA VISUAL C++ 6" - EDITURA TEORA, BUCURESTI, 2000
CRANE R. - "A SIMPLIFIED APPROACH TO IMAGE PROCESSING: CLASSICAL AND MODERN TECHNIQUES IN C" - PRENTICE HALL PTR, 1997
RUSS J. C. - "THE IMAGE PROCESSING HANDBOOK" - CRC PRESS, BOCA RATON, FLORIDA, 1992
VAIDA M. - "PROCESAREA IMAGINILOR MEDICALE. INGINERIA PROGRAMARII IN VEDEREA DEZVOLTARII DE APLICATII IN DOMENIUL BIO - MEDICAL" - CASA CARTII DE STIINTA, CLUJ - NAPOCA, 2000
VLAICU A. - "PRELUCRAREA DIGITALA A IMAGINILOR" - EDITURA ALBASTRA, CLUJ - NAPOCA, 1997
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
