In orice domeniu, cunoasterea informatiilor pe care le detine un grup este o conditie esentiala pentru a lua o decizie cat mai corecta.
Aceasta lucrare realizeaza un studio asupra cunostintelor pe care un grup le detine sau le poate detine.
In primul capitol sunt prezentate notiuni despre cunostintele commune unui grup, precum si cateva probleme care folosesc aceste cunostinte.
Capitolul II al lucrarii se axeaza pe logica modala, componentele acesteia si prezinta modalitati de reprezentare cu ajutorul structurilor Kripke.
In capitolul III este prezentata notiunea de cunostinta ditribuita pentru un grup.
Tot in acest capitol sunt descries si proprietati ale cunoasterii.
Capitolul al patrulea al lucrarii prezinta modalitatea de reprezentare a cunostintelor commune si distribuite folosind reprezentare pe baza de evenimente prin structura Aumann si legatura dintre structura Aumann si structura Kripke.
Capitolul V contine doua probleme specifice pentru logica modala: problema asilor si optarilor si problema copiilor murdari.
In ultimul capitol este descrisa aplicatia utilizata pentru a reprezenta cunostintele folosind structurile Kripke.
Aceasta aplicatie este realizata in limbajul Java. Am ales acest limbaj pentru a realize aplicatia deoarece este un limbaj de programare foarte puternic, dar se poate obtine si o versiune gratis a acestuia.
CAPITOLUL I CUNOSTINTE COMUNE Notiuni generale. Exemple In general un grup este vazut ca o multime de indivizi (fiinte sau nefiinte) care utilizeaza o baza de cunostinte in comun.
Elementele unui grup se numesc agenti.
Un asemenea agent poate fi negociator intr-o anumita situatie, un robot de comunicare, mesaje sau buffere de mesaje intr-un calculator, programe logice distincte etc.
El trebui sa ia contact nu numai cu faptele ci trebuie de asemenea sa cunoasca date despre ceilalti agenti din grup.
Spre exemplu: daca avem o tranzactie de masini, vanzatorul trebuie sa ia in considerare ce cunoaste cumparatorul despre valoarea masinii, iar acesta la randul lui trebuie sa ia in considerare ce stie vanzatorul cu privire la ceea ce stie cumparatorul cu privire la valoarea masinii si ce nu.
Spre exemplu: toti soferii cunosc ca lumina rosie a semaforului inseamna stai, iar lumina verde pleaca. Va fi fiecare sofer atunci in siguranta? Raspunsul la aceasta intrebare este nu, pentru ca unii nu cunosc regulile, iar altii care le cunosc nu le respecta. Sau unii soferi considera posibil ca nu toti cunosc regulile si atunci multi dintre ei trec pe lumina rosie.
In exemplele prezentate ne-am referit la o cunostinta comuna.
In general se va nota cu (o cunostinta.
Daca simultan au loc urmatoarele: fiecare agent cunoaste (; fiecare cunoaste ca fiecare cunoaste (; fiecare cunoaste ca fiecare cunoaste ca fiecare cunoaste (etc, atunci (devine o cunostinta comuna.
Aceasta notiune a fost la inceput studiata de David Lewis in contextul conventiilor. Lewis a considerat aceasta ca fiind o conventie, ca un fapt trebuie sa fie comun la ...
TANDAREANU NICOLAE - "BAZE DE CUNOSTINTE" - CURS, ANUL III, FACULTATEA DE MATEMATICA - INFORMATICA, CRAIOVA, 2001
PETRE BAZAVAN - "PROGRAMARE DISTRIBUITA IN INTERNET. LIMBAJUL JAVA" - CURS, ANUL IV, FACULTATEA DE MATEMATICA - INFORMATICA, CRAIOVA, 2001
WATSON MARK - "APLICATII JAVA INTELIGENTE PENTRU INTERNET SI INTRANET - URI"
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
