Aspecte privind memoriile asociative bidirecționale

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
2 FUNDAMENTELE ARHITECTURILOR NEURALE
2.1 ELEMENTE DE PROCESARE
2.2 FUNCTII SEMNAL
2.3 CARACTERISTICI TOPOLOGICE
2.3.1 TIPURI DE CONEXIUNI
2.3.2 SCHEME DE INTERCONECTARE
2.3.3 CONFIGURATII DE CAMPURI
2.4 MEMORIA
2.4.1 TIPURI DE FORME
2.4.2 TIPURI DE MEMORII
2.4.3 MECANISME DE MEMORARE
2.5 DECODAREA
2.6 INSTRUIREA
2.6.1 INVATAREA PRIN CORECTAREA ERORILOR
2.6.2 INVATAREA PRIN INTARIRE
2.6.3 INVATAREA STOCASTICA
2.6.4 SISTEME HARDWARE
2.6.5 INVATAREA HEBBIANA
2.6.6 INVATAREA COMPETITIVA SI COOPERATIVA
2.6.7 SISTEME CONECTATE ALEATOR
2.7 STABILITATEA SI CONVERGENTA
2.7.1 O DEFINITIE A STABILITATII GLOBALE
2.7.1.1 METODA DIRECTA LIAPUNOV
3 ARHITECTURI NEURALE FEEDFORWARD SI RECURENTE
3.1 PRIMUL MODEL DE RETEA NEURALA
3.2 ARHITECTURI NEURALE FEEDFORWARD
3.2.1 PERCEPTRONUL
3.2.1.1 PERCEPTRONUL CU UN SINGUR STRAT
3.2.1.2 FUNCTIA DE PERFORMANTA
3.2.1.3 ALGORITM DE INSTRUIRE
3.2.1.4 TEOREMA DE CONVERGENTA
3.2.1.5 ALGORITMUL GALLANT
3.2.2 MEMORIA LINIAR ASOCIATIVA - LAM
3.2.3 MEMORIA LINIAR ASOCIATIVA OPTIMALA - OLAM
3.2.4 ADALINE/MADALINE
3.2.4.1 FUNCTIA DE PERFORMANTA
3.2.4.2 ALGORITMI DE INSTRUIRE
3.2.5 RETELE CU BACKPROPAGARE - BNP
3.2.5.1 INTRODUCERE
3.2.5.2 ARHITECTURA MULTISTRAT A RETELELOR NEURONALE
3.2.5.3 FUNCTIA DE PERFORMANTA
3.2.5.4 ALGORITM DE INSTRUIRE
3.2.5.5 VARIANTE ALE ALGORITMULUI DE BACKPROPAGARE
3.2.5.5.1 VARIANTA MOMENTUM
3.2.5.5.2 VARIANTA NETEZIRII
3.2.5.5.3 VARIANTA BATCH - UPDATING
3.2.5.5.4 VARIANTA DELTA - HAR - DELTA
3.2.5.5.5 VARIANTA A DOUA A RATEI DE INSTRUIRE VARIABILE
3.2.5.5.6 VARIANTA ALGORITMULUI ROBUST
3.3 ARHITECTURI NEURALE RECURENTE
3.3.1 INTRODUCERE
3.3.2 MEMORII ASOCIATIVE BIDIRECTIONALE
3.3.2.1 NOTIUNI DE BAZA
3.3.2.2 ASOCIATORUL LINIAR
3.3.2.3 FUNCTIONAREA ASOCIATORULUI LINIAR
3.3.2.4 MEMORII LINIARE OPTIMALE
3.3.3 FUNCTIONAREA MEMORIILOR ASOCIATIVE BIDIRECTIONALE
3.3.3.1 STABILIREA PONDERILOR
3.3.3.2 DINAMICA BAM - URILOR
3.3.3.3 FUNCTIONAREA BAM - URILOR
3.3.3.4 ALGORITMUL BAM
3.3.4 STABILITATEA MEMORIEI ASOCIATIVE BIDIRECTIONALE
3.3.4.1 STABILITATEA BIDIRECTIONALA
3.3.4.2 CONSIDERATII ELEMENTARE PRIVIND FUNCTIILE LIAPUNOV
3.3.4.3 SISTEME DINAMICE STABILE
3.3.4.4 FUNCTIA ENERGIE PENTRU RETELE NEURALE
3.3.4.5 STABILITATEA MEMORIEI ASOCIATIVE BIDIRECTIONALE
3.3.4.6 STABILITATEA MEMORIEI ASOCIATIVE BIDIRECTIONALE. CAZUL GENERAL
4 DESCRIEREA APLICATIEI
5 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Inca de la (nceputul cercetarilor de inteligenta artificiala s-au conturat (n acest domeniu doua directii rivale ce constituie si acum modelele dominante (paradigmele) (n Inteligenta Artificiala.

Paradigma logico-simbolica presupune mecanisme de reprezentare simbolica a cunostintelor si utilizarea diferitelor modele logice pentru a deduce noi cunostinte din faptele memorate (n baza de cunostinte a sistemului.

De exemplu, programele care joaca sah si programele inteligente (numite Sisteme Expert) care rezolva probleme de mare complexitate dintr-un domeniu bine conturat reprezinta realizari notabile (n cadrul acestei paradigme.

Paradigma conexionista a introdus un nou concept de calcul - calculul neuronal - si a generat realizari concrete cunoscute sub numele de retele neurale artificiale (pe scurt retele neurale). In retelele neurale informatia nu mai este memorata (n zone bine precizate, ca (n cazul calculatoarelor standard, ci este memorata difuz (n toata reteaua. Memorarea se face stabilind valori corespunzatoare ale ponderilor conexiunilor sinaptice dintre neuronii retelei.

Un alt element important, care este, probabil, principalul responsabil pentru succesul modelelor conexioniste, este capacitatea retelelor neurale de a (nvata din exemple.

In mod traditional, pentru a rezolva o problema, trebuie sa elaboram un model (matematic, logic, lingvistic etc) al acesteia. Apoi, pornind de la acest model, trebuie sa indicam o succesiune de operatii reprezent (nd algoritmul de rezolvare a problemei.

Exista, (nsa, probleme practice de mare complexitate pentru care stabilirea unui algoritm, fie el si unul aproximativ, este dificila sau chiar imposibila. In acest caz, problema nu poate fi abordata folosind un calculator traditional, indiferent de resursele de memorie si timp de calcul disponibile.

Caracteristic retelelor neurale este faptul ca, pornind de la o multime de exemple, ele sunt capabile sa sintetizeze (n mod implicit un anumit model al problemei.

Am putea spune ca o retea neuronala construieste singura algoritmul pentru rezolvarea unei probleme, daca (I furnizam o multime reprezentativa de cazuri particulare (exemple de instruire). Reteaua neuronala extrage informatia prezenta (n multimea de instruire ( (nvata din exemplele prezentate). In aceasta situatie se spune ca reteaua este instruita (antrenata). In faza de lucru - sau de referinta - reteaua va folosi informatia achizitionata (n etapa de instruire pentru a trata situatii de aceeasi natura cu cele continute (n multimea de instruire.

In cadrul modelelor conexioniste nu mai suntem obligati sa furnizam retelei neurale un algoritm determinist de rezolvare a unei probleme. Trebuie sa-i oferim doar o multime consistenta de exemple (mpreuna cu o regula de modificare a ponderilor interneurale. Pentru fiecare exemplu regula de instruire compara iesirea dorita (data de exemplu) cu iesirea reala a retelei si determina o modificare a ponderilor, (n conformitate cu o strategie precizata. De regula ...

Bibliografie:

AMARI S. - "NEURAL THEORY OF ASSOCIATION AND CONCEPT FORMATION" - BIOLOGICAL CYBERNETICS, 26, PAG. 175 - 185, 1977

ANDERSON J. A. - " A SIMPLE NEURAL NETWORK GENERATING AN ASSOCIATIVE MEMORIES MATHEMATICAL BIOSCIENCES" - 14, 197 - 220, 1972

A. BLUM - "NEURAL NETWORKS IN C++: AN OBJECT - ORIENTED FRAMEWORK FOR BUILDING CONNECTIONIST SYSTEMS" - JOHN WILEY & SONS, 1992

DUMITRESCU D. , HARITON C. - "RETELE NEURONALE" - EDITURA TEORA, 1996

GALLANT S. I. - "OPTIMAL LINEAR DISCRIMINANTS" - PROC. 8 - TH INT. CONF. ON PATTERN RECOGNITION, PARIS, 849 - 852, 1986

KOSKO B. - "ADAPTIVE BIDIRECTIONAL ASSOCIATIVE MEMORIES" - APPLIED OPTICS, USA, 26, 4947 - 4960, 1987

KOSKO B. - "COMPETITIVE BIDIRECTIONAL MEMORIES" - PROC. IEEE FIRST. INT. CONF. NEURAL NETWORKS, SAN DIEGO, II, 759 - 766, 1987

KOSKO B. - "CONSTRUCTING AN ASSOCIATIVE MEMORIES" - BYTE, 12, 137 - 144, 1987

KOSKO B. - "BIDIRECTIONAL ASSOCIATIVE MEMORIES" - IEEE TRANS. SMC, 18, 49 - 60, 1988

MINSKY M. , PAPERT S. - "PERCEPTRONS. AN INTRODUCTION TO COMPUTATIONAL GEOMETRY" - MIT PRESS, CAMBRIDGE, MA, 1969

ROSENBLATT F. - "PRINCIPLES OF NEURODINAMICS" - SPARTAN BOOK, NEW YORK, 1962

SIMSON P. - "ARTIFICIAL NEURAL SYSTEMS" - PERGAMON PRESS 1990

TEURO KOLEONEN - "SEFF ORGANIZATION AND ASSOCIATIVE MEMORY" - EDITURA SPRINGER - VEILAG, 1988

WIDROW B. , WINTER R. G. , BAXTER R. A. - "LEARNING PHENOMENA IN LAYERED NEURAL NETWORKS" - PROC. FIRST INT. CONF. ON NEURAL NETWORKS, IEEE, VOL. II, 411 - 429, 1987

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte privind memoriile asociative bidirectionale
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
1997
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
88 pagini
Imagini extrase:
92 imagini
Nr cuvinte:
17 546 cuvinte
Nr caractere:
124 459 caractere
Marime:
300.00KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Calculatoare
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
Informatica
Materie:
Calculatoare
Sus!