Aspecte generale asupra sistemelor de gestiune a bazelor de date. Dezvoltarea unui program de contabilitate

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 INTRODUCERE
2 SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE
2.1 DEFINITII
2.2 FUNCTII
2.3 ARHITECTURA UNEI BAZE DE DATE
2.4 PROIECTAREA BAZELOR DE DATE
2.5 UTILIZATORII SGBD
2.6 CLASIFICAREA SGBD - URILOR
3 MODELE DE BAZA DE DATE
3.1 MODELUL IERARHIC (ARBORESCENT)
3.2 MODELUL RETEA
3.3 MODELUL RELATIONAL
4 MONITORUL SGBD
5 LIMBAJE DE DEFINIRE A DATELOR
5.1 LIMBAJE DE MANIPULARE
5.2 TIPURI DE LMD
6 STUDIU DE CAZ
6.1 PREZENTARE GENERALA A PROGRAMULUI
6.2 PROGRAM DE EVIDENTA CONTABILA PRIMARA
6.3 SCHEME LOGICE
6.3.1 ADAUGARE DATE IN BAZA DE DATE
6.3.2 MODIFICARE DATE IN BAZA DE DATE
6.3.3 CAUTARE IN BAZA DE DATE
6.3.4 STERGERE DE DATE IN BAZA DE DATE
6.3.5 CALCULARE CAMPURI BAZA DE DATE
6.3.6 FILTRARE INREGISTRARI IN BAZA DE DATE
6.3.7 LISTARE BAZA DE DATE
6.4 STRUCTURA BAZELOR DE DATE
7 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Gestiunea datelor a stat in atentia majoritatii utilizatorilor calculatoarelor inca de la incerputul folosirii acestora.

La inceput, datele au fost memorate pe banda magnetica sub forma unui fisier secvential (colectie de date) . Un fisier era construit pentru a rezolva o anumita problema. Calculul prin metode mecanice este la fel de vechi ca si sistemele de numeratie; primul calculator mecanic este realizat de Blaise Pascal in 1647, pentru ca in 1945 John von Neumann sa elaboreze conceptul de program memorat; el are contributii semnificative in mecanica cuantica si teoria jocurilor.

Anul de nastere al informaticii tehnice este 1946, cand a fost creat Computerul Electronic de Integrare Numerica Aritmetica construit cu tuburi de mari dimensiuni si cantarind sute de tone. John von Neumann a construit in 1951 calculatorul EDVAC (Electronic Discrete Variable Automatic Computer), iar in 1949 Maurice Wilkes de la Universitatea Cambridge a realizat EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic Computer), primul calculator care dispunea de sistem de operare.

Urmatoarea generatie de tehnica informatica a fost cea bazata pe semiconductori care, odata cu descoperirea procesului, a fost inlocuita de generatia actuala.

Cuvantul informatica a fost propus in 1962 de Philippe Dreyfus, pentru a caracteriza tratarea automata a informatiei.

Acest termen a fost acceptat de Academia franceza in aprilie 1966 cu urmatoarea definitie: Stiinta tratarii rationale, in special prin masini automate, a informatiei considerata suport al cunostintelor umane si al comunicarii in domeniul tehnic, economic si social. (ansamblul tehnicilor puse in lucru pentru utilizarea calculatoarelor (electronic data processing); (o stiinta noua care nu este fundamental legata de utilizarea calculatorului (computer science). Tratarea automata a informatiei, in special cu ajutorul calculatoarelor, pune in legatura un mare numar de discipline stiintifice intr-un camp larg de aplicatii (stiinta, economie, administratie). Informatica este o stiinta de granita al carei continut este determinat de calculatoare, structurile intelectuale, algoritmii de calcul stiintific si institutii (contabile, industriale etc.

). Aparitia calculatorului a atras din nou atentia asupra algebrei binare a lui George Boole, largindu-se considerabil domeniul matematicilor speciale, pentru care computerele reprezinta o aplicatie remarcabila.

Teoria automatelor si teoria limbajelor (naturale si artificiale (dau calculatoarelor o valoare noua.

Dezvoltarea algebrei liniare, a statisticii, a calculului numeric, ecuatii diferentiale, analiza functionala, a permis realizarea si modelarea fenomenelor din domenii care pareau inabordabile cu doar 1-2 decenii in urma; procesele de simulare, cercetarile operationale, teoria jocurilor au permis interventia calculatorului in toate domeniile activitatii umane.

Numarul nu mai este doar un element contabil, ci un principiu explicativ al raporturilor armonice din univers; prin ...

Bibliografie:

BOYCE R. F. , CHAMBERLIN D. D. , KING W. F. , HAMMER M. M. - "SPECIFYCING QUERIES AS RELATIONAL EXPRESSIONS"

CHIRU B. - "STRUCTURA FISIERELOR IN FOX PRO"

CHIOREAN L. - "COMENZI SI FUNCTII IN FOX PRO"

KORTH H. F. , SILBERSCHATZ A. - "DATABASE SYSTEM CONCEPTS"

VASIU L. - "FOX PRO 2. 5. "

MUNTEAN E. - "UTILIZAREA CALCULATOARELOR IN PRELUCRAREA DATELOR"

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Aspecte generale asupra sistemelor de gestiune a bazelor de date. Dezvoltarea unui program de contabilitate
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2006
Nr fișiere:
3 fisiere
Pagini (total):
70 pagini
Imagini extrase:
75 imagini
Nr cuvinte:
8 160 cuvinte
Nr caractere:
49 624 caractere
Marime:
4.00MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Calculatoare
Predat:
la facultate din Sibiu
Specializare:
Informatica economica
Materie:
Calculatoare
Sus!