Epifiza cerebrala sau glanda pineala este un traductor neuroendocrin care la mamifere face parte din epitalamus, componenta a diencefalului si din structurile circumventriculare. Este o glanda endocraniana nepereche in forma de con de pin situata pe linia mediana deasupra corpilor cvadrigemeni si sub spleniumul corpului calos, cu tija implantata in regiunea posterioara a diencefalului. Ventriculul al 3-lea formeaza recesul pineal in bifurcatia tijei pineale, iar spatiul subarahnoidian formeaza recesul suprapineal.
Volumul si greutatea pinealei variaza functie de specie, varsta si stare fiziologica. Volumul sau este corelat cu greutatea corporala a speciei. Astfel greutatea medie la sobolanul adult variaza de la 0. 9 mg (sobolanul Long-Evans) la 1, 56 mg (sobolanul Sprague-Dawley) iar la om are o medie de aproximativ 100-150 mg.
La mamifere cea mai importanta inervatie a pinealei este cea de la fibrele simpatice post-ganglionare, provenind de la ganglionii cervicali superiori. Pe langa acest imput mai exista si o inervatie parasimpatica (comisurala si peptidergica). Inervatia simpatica este esentiala in productia principalului hormon indolic al pinealei - melatonina (MLT). Glanda pineala poate prezenta chiar ea insasi activitate electrica care are ritmicitate zilnica.
La mamifere neurotransmitatorul principal este noradrenalina dar tipurile de receptori adrenergici pineali variaza intre specii.
Fibrele nervoase aferente de la pineala la creier nu exista decat in perioada embrionara. Lumina din mediul inconjurator influenteaza sinteza melatoninei si a derivatilor indolici pe cale nervoasa. Astfel din retina semnalele fotice codificate neural merg prin tractul retino-hipotalamic si prin tractul geniculato-hipotalamic la nucleul suprachiasmatic hipotalamic. De aici, prin nucleul paraventricular si hipotalamusul tuberal, ajung in hipotalamusul lateral. Neuronii acestuia trimit fibre care fac sinapse in coarnele intermediolaterale ale maduvei toracice superioare cu neuronii vegetativi. Neuronii medulari prin fibre preganglionare fac la randul lor sinapse in ganglionii cervicali superiori. Fibrele postganglionare simpatice ajung in glanda pineala prin nervii conari, dar si printr-un contingent de fibre simpatice ce inerveaza intai habenula (7). Separat de aceasta inervatie simpatica a pinealei care regleaza biosinteza hormonilor indolici si degenereaza la extirparea ganglionilor cervicali superiori, exista la mamifere o inervatie comisurala pinealopeta, care leaga direct creierul cu pineala si care degenereaza dupa extirparea regiunii habenulare. Fibrele nervoase cerebropineale (7, 9) au originea in hipotalamusul paraventricular, in nucleii habenulari, in nucleii comisurii posterioare dar si in corpii geniculati laterali (ex. la sobolan) si au o distributie regionala in organul pineal (11). Fibrele comisurale au si un contingent sarac de fibre simpatice. Putem afirma deci ca exista o proiectie directa a impulsurilor nervoase optice din corpii geniculati ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
