Capitolul 1. Necesitatea, evolutia si clasificarea asigurarilor de viata
1.1 Necesitatea si evolutia asigurarilor de viata
Omul, inca din antichitate, a constientizat pericolele la care este supus fara voia sa. Din dorinta de a reduce pierderile cauzate de manifestarea unor riscuri, acesta a gasit o metoda prin care sa realizeze acest lucru. Astfel, oamenii au impartit pierderile la mai multe persoane, conturandu-se prima forma de protectie reprezentand comunitati cu interese comune. Principalul motiv care a stat la baza constituirii acestor comunitati a fost dispersarea riscului. Principalele riscuri care se manifestau la vremea respectiva, dar si in timpurile noastre, erau provocate de fortele naturii: furtuni, cicloane, inundatii, frigul, inghetul, cutremurele etc. In urma producerii acestor riscuri de ordinul I (riscuri naturale) omul s-a mobilizat si a creat un sistem de acoperire a cheltuielilor, reducand efortul atat economic cat si fizic al fiecarui membru al comunitatii ce trebuie sa suporte stricaciunile produse de manifestarea riscurilor. La fel cum tehnologia a avansat, la fel si riscurile s-au diversificat avand ca principal motor al acestor riscuri omul. Din dorinta dezvoltarii stiintei si tehnicii omul a adus umanitatii beneficii imense, dar totodata aceasta dorinta a atras dupa sine si o serie de efecte negative asupra vietii oamenilor si a bunurilor detinute de acestia. Asadar, defectiunile la masini si utilaje creeaza o serie de accidente de munca, explozii, electrocutari, poluarea mediului natural in urma unor activitati industriale fara masuri de prevenire adecvate. Riscurile manifestate din lipsa omului de protejare sau din eliminarea inconstienta a acestora de catre omul exaltat de sentimentul unei noi descoperiri, afecteaza in mod direct situatia economica a acestuia. Riscurile de ordinul II (riscuri ce se manifesta in urma actiunilor omului) au o pondere mai mare de manifestare decat cele de ordinul I. Insa valoarea daunelor asigurate este invers proportionala cu gradul de manifestare a celor doua categorii de riscuri. Avand in vedere acest rationament putem afirma ca riscurile de ordinul I sunt cele mai costisitoare, chiar daca nu au o rata de manifestare mai mare decat riscurile de ordinul II.
Crearea unor rezerve banesti la dispozitia unei comunitati predispuse manifestarii unor riscuri si folosirea acestei rezerve pentru atenuarea efectelor financiare negative reprezinta faza ,,embrionara" a asigurarilor de astazi.
Baiescu, A., T. - Asigurarile de viata la debutul mileniului III, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2005
Bistriceanu, Gh.D. - Sistemul asigurarilor din Romania, Editura Economica, Bucuresti 2002
Ciurel Violeta - Asigurari si reasigurari : abordari teoretice si practice internationale, Editura All Beck, Bucuresti 2000
Constantinescu, D.A. si altii - Asigurari personale, Editura Colectia Nationala, Bucuresti 1998
Dobrin, M., Tanasescu, P. - Teoria si practica asigurarilor, Editura Economica, Bucuresti 2003
Galiceanu, Ion si Mihaela - Asigurarile agentilor economici - protectie si profitabiliate, editura Economica, Bucuresti 2007
Lungu, N.C. - Asigurarile de viata si modernizarea acestora, Editura Sedcom Libris, Iasi 2005
Lungu, N.C. - Bazele asigurarii, Editura Sedcom Libris, Iasi 2006
Negru, T. - Asigurari - Ghid practic, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2006
Otovescu, M., C., Floroiu, M. - Drept privat, Editura Universitatea din Craiova,Craiova 2005
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
