Explorarea artei dansului si a coregrafiei vizeaza superioarele modalitati de exprimari ale domeniului, inscrise pe traiectoria istorica a civilizatiei umane.
Sondarea ambiantei social istorice ti cultural estetice, in care s-a dezvoltat existenta dansului pe solul tarii noastre, ca si procesul de elaborare a certitudinilor de restituire a valorilor coregrafice autohtone au impus introducerea instrumentelor actuale de cercetare specifica, sub o optica noua a artei coregrafice, desfasurata de-a lungul vremii si de descifrarea a semnificatiei continutului sau de creatie. Readucere din campul de investigare a unor date ale coregrafiei, putin defectate pana in prezent la noi, ne-a permis nu numai recunoasterea componentelor acestei arte, dar si permisele morfologice ale vocabularului diferitelor experimentari, practica coregrafica. Dansul este o totalitate de miscari plastice, de gesturi si de pasi, care se executa succesiv in ritmul unei muzici anumite, exteriorizandu-i continutul emotional. 1 Poate fi o manifestare artistica (dansul popular; profesionist) sau o forma de distractie in societate: (dans de salon). Evolutia artei dansului reprezinta in indelungat proces istoric cultural, de la dansurile vechi ale omului primitiv, care erau niste imitari ale miscarilor caracteristice unor procese de munca, pana la formele complexe ale artei coregrafice contemporane. Dansul a atins o inalta perfectiune artistica inca in antichitate. Din uriasele distante care ne despart de bazele creatoare primare, vom cauta sa revenim raza artei pe care o urmarim, a dansului, cercetand reperele fortelor sale interactive sportive. S-a afirmat, privind corelarea biofizica a dansului, raportata la facultatile diverse ale corpului uman ca sunt opera naturii. Natura plasmuieste singura, ia insasi dintr-odata cum isi fac muntii vii izvoarelor (Lucian Blaga Zamolxis). In aceasta directie va trebui considerata evolutia corpului omenesc, in desfasurarea de timp, strabatand intregi epoci existentiale, implicand toate aceste conditii de schimbari exterioare ale modului geografic cit si a conditiilor de intretinere, care vor influenta favorabil sau nu, determinarea dezvoltarii aspectului fizic si viitorul model spiritual al speciei. Dansul, in inceputurile dimensiunilor sale primare cuprinde un debit de noi inventivitati mimetice mobile legate de artele biologice, comportand transformari de ordin colectiv antrenand o participare tot mai numeroasa. Cei mai varstnici, organizeaza si stabilesc Vocabularul pe care il cunosc si recapitulandu-l, il transmit mai departe. Dansatorul multimilenar nu dansa pentru a dansa, el se supunea necontenit scopului ritual ca facand parte din starile extazului (de induplecarea sau lupta contra vanatului, de exorcizarea raului pe care il credea ca spirit ce-l poate domina). Dansul mimetic va recapata, in tulburatoarea sa miscare, un mod creator propriu exprimarii multe seculare de forta aspre si tenace. De fapt miscarile corpului se ...
NEGRY G. - "CODEX CHOREIC", BUCURESTI, 1996
NEGRY G. - "MEMORIA DANSULUI", BUCURESRI, 1986
BUCSAN A. - "SPECIFICUL DANSULUI POPULAR ROMANESC", BUCURESTI, 1971
EMIL COREA - "DE LA ZALMOXIS", PLOIESTI, 1975
ZELETIN I. - "CARACTERELE ROMANE", BERNEA, 1980
TACHI P. - "SUBSTANTELE HORALE ALE RELIGIOZITATII ROMANE", BUCURESTI, 1985
RADU FLORESCU - "IN COMENTARIILE DE EDITOR AL GETICII", 1970
VULCANESCU - "ISTORIA SI ARTA", DACIA, 1984
PETRESCU I. - "ISTORIA CULTURII", 1973
LITERATURA SI ARTA ROMANIEI - "ENCICLOPEDIE", 1988
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
