Al doilea eveniment mare in viata sateanului roman este nunta, socotita din vechime o taina nasterea si moartea. Nunta este un moment de trecere a tinerilor in categoria oamenilor maturi, un complex de practice, de rituri si manifestari, o modalitate prin care se duce la indeplinirea si se realizeaza casatoria.
Nunta poate fi comparata cu amiaza, atata timp cat nasterii ii cuprind zorii vietii, iar mortii amurgul. In aceasta amiaza omul devine un participant activ, constient fiind in ceasul de floare al vietii sale.
Nuntii i se poate atribui notiunea de spectacol, la care participa intreaga colectivitate pentru a sustine bucuria mirilor principalele personaje (iesind mai mult in evidenta, datorita tristetii, determinata de parasirea casei parintesti), acestora alaturandu-se socrii mari si mici, nunii, vorniceii, drustele, brazdarul si bineinteles lautarii.
Principalele personaje sunt transfigurate in fiinite exceptionale, asemenea basmelor din batrani, cand tanarul imparat plecat in zori la vanatoare () da peste urma unei pasari de pe alte taramuri, mireasma unei flori de pe rai, o picatura de roua tainica, ramasa nesvantata inca pe pamant la acest deplin al zilei. Drumul in cautarea acestei flori pasari, este luminat de catre steaua calatoare care se va opri deasupra salasului de vietuitoare al acesteia, asemenea Stelei Magilor.
Nunta propriu-zisa, incepe atunci cand in fata imparatului este adusa floarea pasare (floarea de rai este mireasa, care creste undeva unde nu poate cunoaste rodnicia), cei doi devenind Mire si respective, Mireasa.
Desfasurarea nuntii capata sensul absolute in momentul ungerii cu Mopov de unde vine Mirele si Mireasa, myron insemnand mireasma, slava si curatia launtrica. Trairile interioare, mult prea puternice pentru a fi inabusite, doar in inimi, vor fi exteriorizate prin gesturi de iubire asemenea inelului daruit ca simbol al credintei vesnice (cercul, ochiul de aur, simbolizand o legatura continua a iubirii in circuitul vietii). In acest ceremonial omul incheie un pact pecetluit cu acest ochi de aur nevazut, deschis in palma pamantului. La poarta Miresei are loc dialogul premergator cununiei cu Crainicii Mirelui care sunt lasati in afara usilor inchise, pentru a li se cere socoteala. Vornicii Mirelui si ai Miresei poarta acest dialog in fata Portii inchise. Pentru ca poarta sa fie deschisa Mirele trebuie sa se desprinda de lumea sensitiva, sa jertfeasca, sa se dovedeasca un bun cunoscator al firii bunurilor din baiat sa poata deveni iubit, frate si barbat La fel Mireasa, din floare si ciuta trebuie sa creasca spre virtutiile rodnice ale unei maici, devenind iubita, sora si mireasa.
persoana cu capul mare impodobit sub barbie Intaiul moment al nuntii este desprinderea de casa, deschiderea portilor si iesirea catre gradina, iar al doilea moment este cununia, unirea pe vecie a vietilor celor doi tineri, conform legilor universale ale iubirii pure. Aceasta iubire nu ar fi putut fi impartasita fara ...
ALEXANDRU IOAN - "IUBIREA DE PATRIE ESEURI" - EDITURA DACIA, CLUJ - NAPOCA, 1978
ARNOLD VON GENEP - "RITURI DE TRECERE" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 1996
BARTOK BELA - "RUMANIANFOLK MUSIC, VOCAL MELODIES, VOL.2" - EDITED BY BENJAMIN SUCHOFF, HAGUE, MARTINUS NIJHOFF, 1967
BERDICEANU TIBERIU - "170 MELODII POPULARE ROMANESTI DIN MARAMURES" - EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURE SI ARTA, BUCURESTI, 1957
COCISIU ILARION - "CANTECE POPULARE ROMANESTI" - EDITURA MUZICALA A UNIUNII COMPOZITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANA, BUCURESTI, 1966, EDITIA I, BUCURESTI, 1957
COCISU ILARION - "CANTECE POPULARE DE PE TARNAVE" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 1966
COMISEL EMILIA - "ANTOLOGIE FOLCLORICA DIN TINUTUL PADURENILOR HUNEDOARA" - EDITURA MUZICALA A U.C. DIN R.P.R., BUCURESTI, 1959
COMISEL EMILIA - "FOLCLORUL MUSICAL" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1967
DEJEU ZAMFIR - "FOLCLORUL MUSICAL DE PE VALEA DRAGANULUI SCHITA MONOGRAFICA" - COMITETUL DE CULTURA SI EDUCATIE SOCIALISTA, CLUJ-NAPOCA, 1976
GHINOIU ION - "OBICEIURI POPULARE ROMANESTI DE PESTE UN AN(DICTIONAR)" - EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANE, BUCURESTI, 1997
MARIAN SIMION FLOREA - "NUNTA LA ROMANI, STUDIU ISTORICO ETNOGRAFIC COMPARATIV" - EDITURA "GRAI SI SUFLET CULTURA NATIONALA", BUCURESTI, 1995
MANZA TRAIAN - "FOLCLOR MUZICAL DIN BIHOR" - EDITURA MUZICALA A UNIUNII COMPOZITORILOR, BUCURESTI, 1974
MANZA TRAIAN, BENJINARIU MIRCEA, DEJEU ZAMFIR, PETRESCU GEORGE, SZENIK ILONA - "FOLCLORUL MUSICAL DIN HUEDIN" - EDITURA CONSERVATORUL DE MUZICA "GHEORGHE DIMA" CLUJ - NAPOCA, 1978
MYERHOFF BARBARA - "RITES OF PASSAGES PROCESS AND PARADOX" - SWITSORIAN INSTITUT PRESS, WASHINTON D.C. 1982
NICOLA R. IOAN - "FOLCLOR MUZICAL DIN TARA MOTILOR" - CENTRU DE INDRUMARE A CREATIEI POPULARE SI A MISCARII ARTISTICE DE MASA, ALBA - IULIA, 1973
OLINESCU MARCEL - "MITOLOGIE ROMANEASCA" - EDITURA SAECULUM I. O., BUCURESTI, 2001
POP GHEORGHE - "FOLCLORUL MUZICAL DIN MARAMURES" - SOCIETATEA PROFESORILOR DE MUZICA SI DESEN FILIALA MARAMURES. ASOCIATIA FOLCLORISTILOR SI ETNOGRAFILOR DIN JUD. MARAMURES, 1982
SEULEANU ION - "POEZIE POPULARA DE NUNTA" - EDITURA MINERVA, BUCURESTI, 1985
ZAMFIR CONSTANTIN - "FOLCLORUL MUZICAL DIN BISTRITA NASAUD" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 1988
ZAMFIR CONSTANTIN, DOSIOS VICTORIA, HESTOR MOLDOVEANU E. - "132 CANTECE SI JOCURI DIN NASAUD" - EDITURA MUZICALA, BUCURESTI, 1985
GHEORGHE DIMA - "CURS DE FOLCLOR MUZICAL, PARTEA A -II-A, GENURI SI REPERTORII, VOL. I" - CONSERVATORUL DE MUZICA, CLUJ-NAPOCA, 1969
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
