Utilaje de bază pentru forjare

Dupa destinatie, utilajele sectiilor de forja si extruziune de clasifica in utilaje de baza si auxiliare. Prin utilaje de baza, se intelege utilajele care concura direct la efectuarea deformarii plastice in vederea forjarii, matritarii sau extruziunii, iar prin utilaje auxiliare, se inteleg utilajele folosite la efectuarea unor operatii ajutatoare ca: debitare, transport, incalzire, manipulare etc.

In acest curs vor fi tratate doar utilajele de baza pentru forjare, matritare, extruziune.

Utilajele de baza pentru forjare, matritare, extruziune pot fi inpartite in 3 mari categorii: ciocane, prese, masini cu destinatie speciala.

Utilajele care deformeaza materialele metalice prin lovire (prin soc) sunt denumite ciocane. Pentru sectiile de forja ciocanele reprezinta utilajele cu cea mai larga raspandire si aplicabilitate, in schimb mecanizarea si automatizarea operatiilor de forjare sau matritare este foarte dificila. Din aceasta cauza ciocanele se rocomanda pentru sectiile de forja cu productie de serie mica sau mijlocie.

Din punct de vedere constructiv si functional ciocanele sunt foarte diferite, ca de exemplu: ciocane pneumatice, ciocane vapopneumatice, ciocane mecanice etc.

De asemenea, ciocanele se mai clasifica in ciocane de forjare si ciocane de matritare, precum si in ciocane cu sabota fixa si ciocane cu sabota mobila.

Parametrul functional principal al ciocanelor este masa partii cazatoare pe care se monteaza o scula (nicovala sau matrita) cu care se deformeaza semifabricatele. Uneori aceasta masa se exprima prin masa berbecului.

Alteori in locul masei partii cazatoare parametrul functional care trebuie determinat este energia dezvoltata de utilaj.

Ciocanele de forjare sunt utilajele cu cea mai mare raspandire, utilizandu-se cel mai frecvent urmatoarele tipuri: - ciocane pneumatice (autocompresoare) cu masa berbecului intre 2, 5. 1000 Kg, in cazuri speciale se construiesc si ciocane cu masa partii cazatoare de 3000 Kg; - ciocane cu abur sau aer comprimat (vapopneumatice) cu un montant, cu sau fara ghidarea berbecului avand masa acestuia intre 100 si 3000 Kg; - ciocane cu abur sau aer comprimat cu doi montanti si cu masa berbecului cuprinsa intre 1000 si 5000 Kg; - ciocane cu abur sau aer comprimat de tip portal (pod) cu masa berbecului cuprinsa intre 1600 si 10000 Kg.

1. 1. 1. Pierderile de lucru mecanic in recul si randamentul ciocanelor La ciocanele cu sabota fixa lucrul mecanic realizat se consuma atat pentru deformarea plastica a semifabricatului cat si pentru reculul partii cazatoare si al sabotei.

Partea cazatoare a ciocanelor, reprezentata de nicovala superioara, berbec, tija si pistoane, este ansamblul care actioneaza direct asupra semifabricatului prin intermediul nicovalei superioare montata pe berbec.

Tot acest ansamblu poate fi executat unitar dintr-o bucata sau separat pe ansamblele piston, tija si berbec.

Dintr-o bucata, se fabrica prin forjare din otel aliat cu mangan sau molibden, care ulterior se prelucreaza pe toate ...