Studiul remanenței de CaC2 în zgurile de desulfurare a fontelor

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 IMPORTANTA TEMEI
2 STADIUL ACTUAL AL REZOLVARII TEMEI
2.1 SULFUL IN FONTE
2.2 TEMODINAMICA DESULFURARII
2.3 POSIBILITATI DE DESULFURARE
2.3.1 UTILIZAREA CALCIULUI LA DESULFURAREA FONTEI
2.3.2 UTILIZAREA SODIULUI LA DESULFURAREA FONTEI
2.3.3 UTILIZAREA MAGNEZIULUI LA DESULFURAREA FONTEI
2.4 TEHNICI DE DESULFURARE
2.4.1 DESULFURAREA FONTELOR IN AFARA AGREGATULUI DE ELABORARE
2.4.2 DESULFURAREA IN AGREGATUL DE ELABORARE
2.5 NIVELUL CAC2 REMANENTA IN ZGURA SI FACTORII DE INFLUENTA SI CONTROL
2.6 POSIBILITATI DE NEUTRALIZARE CAC2 REMANENTA IN ZGURA
2.7 DESULFURAREA: CAC2 PE PLAN MONDIAL
3 METODA DE CERCETARE
4 BIBLIOGRAFIE

Extras din licența:

Sulful este un element important din compozitia de baza a fontelor care trebuie sa fie strict controlata, motiv pentru care formarea sulfurilor se constituie intr-un proces metalurgic de prima importanta.

Concluzia practica a numeroase lucrari de cercetare este ca in fonte trebuie sa se micsoreze continutul de sulf cat mai mult posibil, insa in general in zilele noastre se considera satisfacator un continut de sulf ce nu depaseste 0, 08 pana la 0, 10%. Micsorarea continutului de sulf este imperios necesara in cazul obtinerii fontelor cu grafit compact, unde procentul de sulf trebuie sa aiba valori sub 0, 03 %. In practica se utilizeaza mai multe metode de desulfurare, dintre acestea cea mai eficienta s-a dovedit a fi desulfurarea cu carbura de calciu.

Cercetarile efectuate au avut drept scop testarea eficientei desulfurarii cu carbura de calciu a fontelor, utilizand CaC2 produsa in Romania si analiza remanentei CaC2 in zgura desulfuranta.

zgura rezultata este un produs agresiv comportare exprimata prin reactivitate (reactie violenta cu apa, formare de amestec exploziv, generare de gaze toxice, vapori si fum); , inflamabilitate (datorita carburii de calciu remanente, producatoare de C2H2); corozivitate (datorita pH>12). Ca urmare se impun masuri speciale pentru colectarea, manipularea si depozitarea zgurii.

CAPITOLUL 2 STADIUL ACTUAL AL REZOLVARII TEMEI 2. 1. SULFUL IN FONTE La fontele elaborate in cuptoarele cu inductie, sulful provine din incarcatura si materialele de adaos (feroaliajele si materialele de carburare). Continutul de sulf al fontelor turnate in piese este cuprins, in mod obisnuit, intre 0, 005% - 0, 18%. Sulful este un element care se afla intr-o stransa interdependenta fata de mangan (continutul de mangan al fontelor turnate in piese variaza in mod obisnuit intre 0, 1 - 1, 5%) datorita afinitatii Mn-S mai mari decat in cazul Fe-S. Sulful este un element puternic activ superficial si micsoreaza tensiunea superficiala a fierului lichid.

In fonta lichida, sulful se gaseste sub forma de FeS, solubila in fonta.

La solidificare este posibila formarea unor eutectice usor fuzibile, cu temperatura de topire sub cea eutectica Fe-C (900-1000 C) ca de exemplu Fe-S-C (0, 17%C; 31, 7%S; 68, 1%Fe) care se solidifica la 975 C). Aceste eutectice se separa in spatiile dintre celulele eutectice, determinand fragilizarea fontei.

In cazul in care sulful se gaseste sub forma de combinatii chimice, insolubile in topitura si cu temperatura de topire inalta, efectul fragilizarii este practic eliminat. Mai mint decat atat, aceste combinatii chimice pot constitui germeni de cristalizare pentru austenita si grafit. Manganul constituie principalul element care leaga sulful, prin reactiile: [FeS]+[Mn] = (MnS) +[Fe]+109520KJ [FeS]+ (Mn0) = (MnS) +[Fe0]-10080KJ La solidificare aliajelor Fe-C-Si fara sulf, se obtin forme compacte de grafit, practic grafitul modular fiind forma naturala de separare a carbonului in fontele fara sulf, caz in care activitatea carbonului este mint ...

Bibliografie:

LAURENTIE SOFRONI, IULIAN RIPOSAN, VOICU BRABIE, MIHAI CHISAMERA - TURNAREA FONTEI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI, 1985

EUGEN PIWOWARSCHI - FONTE DE INALTA CLITATE, EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1967

LAURENTIE SOFRONI D. M. STEFANESCU - FONTE SPECIALE, EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1974

C. STEFANESCU I. CAZACU - TEHNOLOGII DE EXECUTARE A PIESELOR PRIN TURNARE, EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1981

C. STEFANESCU D. M. - STEFANESCU, INDREPTAR PENTRU TURNATORI, EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1972

K. BORNATKI - DESULFURAREA FONTELOR SI OTELURILOR, EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1972

P. SPACU, MARTA STAN - TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA, VOL 2, EDITURA TEHNICA BUCURESTI, 1978

FL. OPREA, D. TALOI, I. CONSTANTIN, AL. IVANESCU - TEORIA PROCESELOR METALURGICE, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI, 1984

RIPOSAN I. , CHISAMERA M. - REVISTA DE TURNATORIE, VOLUMUL 4/1999, DESULFURAREA FONTELOR IN TURNATORII - POSIBILITATI SI NECESITATI

RIPOSAN I. , CHISAMERA M. - REVISTA DE TURNATORIE, VOLUMUL 2/2000, DESULFURAREA FONTELOR CU CARBURA DE CALCIU IN CUPTOARE CU INDUCTIE CU CREUZET ACIDE

METALURGIA 32, NR. 7, IULIE 1980, DESULFURAREA FONTELOR IN AFARA AGREGATULUI DE ELABORARE

TRANSATIONS OF THE AMERICAN FOUNDRYMENS SOCIETI, THE CUPOLA DESULFURIZATION PROCESS

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Studiul remanentei de CaC2 in zgurile de desulfurare a fontelor
    • Anexe
      • Anexa.doc
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (2 voturi)
Anul redactarii:
2001
Nr fișiere:
4 fisiere
Pagini (total):
49 pagini
Imagini extrase:
59 imagini
Nr cuvinte:
12 152 cuvinte
Nr caractere:
69 306 caractere
Marime:
5.40MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Alte domenii
Predat:
la facultate din Bucuresti
Specializare:
Turnarea metlelor
Materie:
Alte domenii
Sus!