DVMRP a fost sursa tuturor rutarilor multicast initiale (backbone sau Mbone). Cum tehnologia a evoluat, rolul sau a fost redus in multe locuri, dar ramane inca la baza tuturor rutarilor Mbone.
In continuare vom vedea unul dintre cele mai folosite protocoale de rutare si anume, protocolul de rutare multicast distanta-vector (DVMRP). In realitate, DVMRP este un pic mai mult decat un simplu protocol de rutare.
Pentru furnizarea suportului necesar, protocolul este alcatuit din doua parti principale: un protocol de informare si o strategie pentru expedierile actuale ale transmisiilor multicast.
Ca protocol al rutarii informatiei, DVMRP este derivat din mult acceptatul RIP, cu modificarile pentru suportarea distributiei traficului multicast.
Au existat doi algoritmi principali folositi pentru mecanismele de furnizare. Originalul DVMRP foloseste algoritmul TRPB. Mai recent, a fost introdus un algoritm numit RPB (Reverse Path Broadcasting). DVMRP a fost sursa rutarii Mbone initiale. Odata cu avansul tehnologic, rolul sau a fost micsorat in multe locuri, dar ramane inca la baza tuturor rutarilor Mbone.
Face parte dintr-o clasa a algoritmilor de rutare numiti dense mode. In aceasta clasa de algoritmi rutele sunt definite in asa maniera incat participarea multicast este grupata intr-o zona particulara a retelei.
Similaritatile dintre DVMRP si RIP constau in principal in modul in care cele doua protocoale identifica rutele. Amandoua se bazeaza pe mecanismul vector distanta in care fiecare ruter acumuleaza si expediaza metrica distantelor unor locatii destinatie.
Principala distinctie intre cele doua protocoale este aceea ca in timp ce RIP este folosit in masurarea si identificarea rutelor spre adresele destinatie, DVMRP este preocupat in principal cu identificarea rutelor spre sursa transmisiilor multicast.
Identificarea acestei informatii doteaza ruterele cu abilitatea de determinare a cailor cautate de expediere care vor fi folosite pentru expedierea traficului multicast.
In timp ce protocolul de informare este cheia numelui protocolului, mecanismele expedierii traficului sunt integrale ale retelelor bazate pe DVMRP.
Cum traficul multicast este primit de rutere in retea, el este expediat prin unul dintre cei doi algoritmi generali, depinzand de versiunea particulara a protocolului care a fost implementat. Multicast (punct-la-multipunct) este un model de comunicatie in care o sursa gazda trimite un mesaj spre un grup de gazde destinatie.
Desi aceasta poate fi realizata si prin trimiterea unor diferite mesaje unicast (punct-la-punct) spre fiecare dintre gazdele destinatie, exista mai multe motive care fac sa se doreasca capabilitatea multicast.
Primul avantaj major in folosirea multicast este reducerea incarcarii retelei.
Sunt multe aplicatii care cer trimiterea pachetelor spre sute de statii.
Pachetele trimise acestor statii impart un grup de linii pe caile lor spre destinatii. Din moment ce multicast cere transmiterea unui singur pachet de la sursa si ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.