Analiza motorului de aprindere prin comprimare

Previzualizare licența:

Cuprins licența:

1 NOTIUNI INTRODUCTIVE
2 STUDIU DE NIVEL
3 CALCULUL TERMIC AL MOTORULUI CU APRINDERE PRIN COMPRIMARE
3.1 PARAMETRII INITIALI
3.2 PARAMETRII PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR
3.3 PARAMETRII PROCESULUI DE COMPRIMARE
3.4 PARAMETRII PROCESULUI DE ARDERE
3.5 PARAMETRII PROCESULUI DE DESTINDERE
3.6 PARAMETRII PRINCIPALI AI MOTORULUI
3.7 DIMENSIUNILE FUNDAMENTALE ALE MOTORULUI
3.8 DIAGRAMA INDICATA
3.9 CARACTERISTICA EXTERNA
4 CALCULUL CINEMATIC SI DINAMIC AL MOTORULUI
4.1 CINEMATICA MECANISMULUI BIELA-MANIVELA
5 CALCULUL PRINCIPALELOR PIESE DIN MECANISMUL MOTOR SI DIN MECANISMUL DE DISTRIBUTIE
5.1 BLOCUL MOTOR SI CHIULASA
5.2 DATE DE INTRARE
5.3 CALCULUL CILINDRULUI MOTORULUI
5.3.1 VERIFICAREA TENSIUNILOR SUMARE
5.4 CALCULUL PISTONULUI
5.4.1 VERIFICAREA CAPULUI PISTONULUI
5.4.2 VERIFICAREA SECTIUNII SLABITE
5.4.3 VERIFICAREA MANTALEI
5.4.4 DETERMINAREA DIAMETRULUI PISTONULUI LA MONTAJ
5.5 CALCULUL BOLTULUI
5.5.1 VERIFICAREA LA UZURA
5.5.2 VERIFICAREA LA INCOVOIERE
5.5.3 VERIFICAREA LA FORFECARE
5.5.4 CALCULUL LA OVALIZARE
5.5.5 CALCULUL DEFORMATIEI DE OVALIZARE
5.5.6 CALCULUL JOCULUI LA MONTAJ
5.6 CALCULUL SEGMENTILOR
5.6.1 PRESIUNEA MEDIE ELASTICA
5.6.2 TENSIUNEA LA MONTAREA PE PISTON
5.6.3 GROSIMEA RADIALA T
5.6.4 TENSIUNEA MAXIMA
5.6.5 JOCUL LA CAPETELE SEGMENTULUI IN STARE CALDA
5.6.6 JOCUL LA CAPETELE SEGMENTULUI
5.7 CALCULUL BIELEI
5.7.1 CALCULUL PICIORULUI BIELEI
5.7.2 CALCULUL CORPULUI BIELEI
5.7.3 CALCULUL LA INTINDERE SI COMPRESIUNE
5.7.4 CALCULUL LA FLAMBAJ
5.7.5 CALCULUL COEFICIENTULUI DE SIGURANTA
5.7.6 EFORT UNITAR DE INTINDERE IN SECTIUNEA DINSPRE PICIOR
5.7.7 CALCULUL CAPULUI BIELEI
5.7.8 CALCULUL COEFICIENTULUI DE SIGURANTA PENTRU CICLUL PULSATOR
5.7.9 CALCULUL SURUBURILOR DE BIELA
5.8 CALCULUL ARBORELUI COTIT
5.8.1 CALCULUL BRATULUI ARBORELUI COTIT
5.8.2 VERIFICARE LA OBOSEALA
5.8.2.1 VERIFICAREA FUSURILOR LA PRESIUNE SI INCALZIRE
5.8.2.2 CALCULUL FUSULUI MANETON LA OBOSEALA
5.8.3 CALCULUL BRATULUI ARBORELUI COTIT
5.9 CALCULUL MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE
5.9.1 PARAMETRI PRINCIPALI AI DISTRIBUTIEI
5.9.2 DETERMINAREA PROFILULUI CAMEI
5.9.3 CALCULUL DE REZISTENTA AL PIESELOR MECANISMULUI
5.9.4 CALCULUL ARCURILOR SUPAPEI
5.9.5 CALCULUL ARBORELUI DE DISTRIBUTIE
6 CALCULUL INSTALATIILOR DE RACIRE SI UNGERE
6.1 CALCULUL INSTALATIEI DE RACIER
6.1.1 CALCULUL CANTITATII DE CALDURA EVACUATA PRIN SISTEM
6.1.2 CALCULUL RADIATORULUI
6.1.3 DEBITUL DE LICHID CE TREBUIE SA TREACA PRIN RADIATOR PENTRU A PRELUA CALDURA:
6.1.4 CALCULUL NUMARULUI DE TUBURI
6.1.5 CAPACITATEA SISTEMULUI DE RACIRE
6.1.6 CALCULUL VENTILATORULUI
6.1.7 CALCULUL POMPEI DE LICHID
6.1.8 RAZA PALETELOR LA INTRARE R1
6.1.9 DEBITUL TEORETIC AL POMPEI
6.1.9.1 DEBITUL REAL AL POMPEI
6.1.9.2 VITEZA PERIFERICA U2
6.1.9.3 RAZA ROTORULUI R2
6.1.9.4 PUTEREA ABSORBITA DE POMPA
6.1.9.5 VITEZELE RELATIVE
6.1.9.6 LATIMILE PALETELOR LA IESIRE SI INTRARE
6.2 CALCULUL INSTALATIEI DE UNGERE
6.2.1 CALCULUL LAGARELOR ARBORELUI COTIT PE BAZA TEORIEI HIDRODINAMICE A UNGERII
6.2.2 CALDURA DEZVOLTATA PRIN LAGAR
6.2.3 DEBITUL DE ULEI AL INSTALATIEI
6.2.3.1 ASIGURAREA DEBITULUI NECESAR UNGERII TUTUTOR LAGARELOR
6.2.3.2 PRELUAREA CANTITATII DE CALDURA CARE TREBUIE DISIPATA PRIN ULEI
6.2.3.3 CALCULUL POMPEI DE ULEI
7 CONSIDERATII PRIVIND SISTEMUL DE ALIMENTARE
7.1 CALCULUL INJECTORULUI
8 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE A PISTONULUI
9 STUDIU PRIVIND TENDINTELE IN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR DE INJECTIE
10 CONCLUZII
11 BIBLIOGRAFIA

Extras din licența:

La inceput, motorul Diesel a fost folosit acolo unde vibratiile si zgomotul care-i insoteau functionarea nu deranjau pe nimeni, dar, treptat, constructorii si-au dat seama de potentialul pe care-l are si au inceput, incet-incet, sa-l perfectioneze. Mai intii, a functionat pe principiul injectiei directe, cu pompa de injectie pe fiecare cilindru in parte. Injectia directa cauza vibratii si zgomote foarte mari, inacceptabile pentru autoturisme, asa ca urmatorul pas a fost folosirea injectiei indirecte, cu precamera de ardere, care comunica direct cu cilindru si unde era injectata motorina. In precamera, carburantul era incalzit gratie bujiei si se pregatea arderea, iar in cilindru se declansa, prin compresie, aprinderea. Acest tip a fost mentinut o perioada indelungata, dupa care s-a dovedit ca motorul de la care s-a pornit era mai economic si mai performant, cu conditia ca injectia sa fie controlata, iar camera de ardere sa dispuna de forme optimizate. Doua principii clare: injectia directa brevetata de Volkswagen si common-rail-ul descoperit de Peugeot Volkswagen a brevetat unul din cele doua concepte de motoare Diesel existente si in prezent. Constructorul german furnizeaza celebrele TDI-uri (titulatura completa fiind TDI-PD, adica injectie turbodiesel pompa-diuza) si le monteaza si pe alte marci ale grupului, printre care Audi, Seat si Skoda. In corpul injectorului este inclusa si o pompa, deci nu mai exista pompa de injectie de inalta presiune.

Exista o pompa de alimentare ce furnizeaza o presiune intermediara catre aceste injectoare-pompa, injectorul recapatindu-si rolul mai vechi de corp comun cu pompa. Este o solutie performanta, deoarece e mult mai usor sa fie compresate doua miligrame de combustibil, cit sint necesare la o injectie la 2. 000 de bari, fata de 100 de mililitri sau chiar mai mult la modelele common-rail. La acest concept, pompa de injectie comprima si mentine o presiune de 1. 400 de bari in toata acea rampa comuna. Motorul care functioneaza pe principiul common-rail este oarecum mai putin fiabil, pentru ca toate acele piese sint supuse la o presiune foarte mare. Presiunea de injectie este foarte importanta la pulverizarea combustibilului, conducind la un amestec mai bun cu aerul, in asa fel incit sa se poata face aprinderea, Vechiul sistem Diesel insemna o pompa care avea patru capete de iesire, pentru fiecare injector cite o conducta, iar in prezent pompa are o singura iesire, care se duce intr-o rampa.

Din rampa respectiva pornesc conductele in injectoare. Presiunea carburantului in rampa se ridica la 1. 300-1. 400 de bari, iar deschiderea injectoarelor este comandata electronic, Performante fara a fi ajutat de calitatea motorinei Practic, intre masinile pe motorina si cele pe benzina nu mai exista diferente esentiale raportat la performante, fiind edificator faptul ca asistam la o reducere semnificativa a diferentei de putere si de zgomot intre benzina si Diesel.

Daca, in trecut, un motor Diesel de 1, 9 litri dezvolta 60 ...

Bibliografie:

GHE. BOBESCU - "MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE" - EDITURA TEHNICA, 1998

RADU GHE. ALEXANDRU - "CALCULUL SI CONSTRUCTIA INSTALATIILOR AUXILIARE ALE AUTOVEHICULELOR", 1988

ABAITENCEI DAN - "MOTOARE PENTRU AUTOVEHICULE", 1981

GHE. BOBESCU - "MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE, VOLUMUL II" - EDITURA TEHNICA, 1996

GHE. BOBESCU - "MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE, VOLUMUL III" - EDITURA TEHNICA, 2000

DAN ABAITENCEI - "MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI, 1975

"COLECTIA REVISTELOR AUTOMOTIVE ENGINEERING"

"MOTOR TECHNISCE ZEITSCHRIFT"

"INTERNET"

Descarcă licența

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Analiza motorului de aprindere prin comprimare
    • Anexe
      • Anexa1.doc
    • Bibliografie.doc
    • Cuprins.doc
    • Diploma.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Nota:
7/10 (3 voturi)
Anul redactarii:
2008
Nr fișiere:
4 fisiere
Pagini (total):
117 pagini
Imagini extrase:
196 imagini
Nr cuvinte:
17 365 cuvinte
Nr caractere:
134 369 caractere
Marime:
4.18MB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Licența
Domeniu:
Alte domenii
Predat:
la facultate din Bucuresti
Materie:
Alte domenii
Sus!