Tehnologii de cultură aplicate în plantațiile viticole pentru struguri de masă

Viticultura este stiinta care se ocupa cu studiul biologiei vitei de vie, precum si a modului rational si economic de cultura a acestei plante.

Biologia vitei de vie este studiata si de catre alte stiinte cum sunt: botanica, ecologia plantelor, genetica si ameliorarea etc.

Ele abordeaza insa biologia vitei de vie, general si din punctul de vedere particular al fiecareia dintre ele.

In epoca paleolitica, adica acum cca 9000 de ani, omul se indeletnicea, printre altele, si cu adunatul fructelor si strugurilor din padure.

Primul semn care dovedeste interesul pentru plantele de vita de vie este indepartarea arborilor care umbreau pe cei ce sustineau vita de vie.

O data cu cele dintai asezari mai stabiel (epoca neolitica), oamenii au semanat si apoi au plantat vita de vie pe langa casa, ulterior, descoperirea fermentatiei alcoolice a grabit trecerea vitei de vie in cultura separata. Vita de vie s-a extins in arealul euro-asiatic, fiind cunoscuta de sumerieni, egipteni, germani. Pe tarmul asiatic dinspre Europa, vita de vie se cultiva cam prin anii 2500 2000 i.

Hr., dupa cum atesta descoperirea semintelor de la Hisarlic (vechea Troie). In Europa, cultura vitei de vie a aparut in epoca bronzului, si totodata este cert ca pe batranul continent cultura vitei de vie a inceput in Tracia, deoarece zeul Dionysos adoptat de greci era de origine traca.

Geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie care, in secolul I II i.

Hr., cuprindea aproape in intregime teritoriul Romaniei de astazi; vinul a devenit inca din acele vremuri un produs de schimb prin porturile de la Marea Neagra.

Abundenta si calitatile deosebite ale vinurilor au dus la cresterea consumului acestora de catre populatia autohtona dar, in acelasi timp, au marit interesul popoarelor migratoare care navaleau din estul Europei (sunt bine cunoscute masurile impuse de regele dac Burebista, care o ordonat defrisarea viilor care-i deprinsesera pe locuitori sa se indeletniceasca prea mult cu vinaritul). Exista numeroase probe materiale referitoare la cultura vitei de vie din acele timpuri atestate gratie descoperirilor arheologice care au fost intreprinse pe tot teritoriul Daciei preromane.

Dupa cucerirea Daciei, viticultura daco-romana s-a dezvoltat in continuare perfectionandu-se, in acelasi timp, si tehnicile de cultura: organizarea terenului, irigarea, drenarea, desfundatul terenului cu inversarea straturilor de pamant, sustinerea pe arbori, feritilizarea etc.

Perioada migratiei popoarelor rasaritene peste teritoriul carpato-danubian este saraca in documente referitoare la viticultura datorita devastarilor care au obligat bastinasii sa se retraga in zonele de deal si de munte. Din acele vremuri, probabil, sortimentul viticol actual din Romania mosteneste soiurile Feteasca alba si Feteasca neagra care au prezentat interes avand maturare mai timpurie.

Soiurile autohtone s-au raspandit in Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Banat si Dobrogea datorita reputatiilor ...

ALECU IOAN - "MANAGEMENT IN AGRICULTURA" "ED. CERES, BUCURESTI, 2002

DRAGHICI M. , ARBAGIC M. - "MANAGEMENTUL AGRICOL" - ED. AGRARA, 2001

DONA ION - "ECONOMIE RURALA" "ED. ECONOMICA, BUCURESTI, 2000

MANEA V. - "CONTABILITATE SI ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA" "AMC, 1998

MIHAIU GH. - "AMENAJAREA SI EXPLOATAREA TERENURILOR DESTINATE PLANTATIILOR DE VII" - ED. CERES, BUCURESTI, 1985

OANCEA M. - "TRATAT DE MANAGEMENT IN UNITATILE AGRICOLE" "ED. CERES, BUCURESTI, 1999

STANESCU D. - TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A CULTURILOR HORTICOLE", BUCURESTI, 1998

TOMA D. - GESTIUNEA PROIECTULUI", BUCURESTI, 2002