Avand in vedere aria larga de raspandire a porumbului, atat in Romania, cat si in alte tari, cultivarea acestuia in zona in care factorii de stres (toxicitatea ionilor de aluminiu in special, seceta in secundar) produc pierderi insemnate de productie, se poate considera ca o atributie importanta s-ar putea aduce in vederea reducerii pagubelor prin crearea si cultivarea de materiale rezistente. In acest sens, perfectionarile strategice si metodologice ale procesului de creare a liniilor consangvinizate si a hibrizilor de porumb rezistenti ar putea fi considerate de un mare interes practic.
De remarcat este faptul ca desi sunt numeroase cercetari care au abordat problema rezistentei la factorii de stres ai porumbului, exista totusi relativ putine informatii asupra mecanismelor genetice care controleaza procesele fiziologice si genetice ce determina reactiile de toleranta si rezistenta.
Frecventa mare a perioadelor de stres in zona solurilor acide (toxicitatea ionilor de aluminiu, seceta) pune in fata amelioratorilor problema imbunatatirii rezistentei genotipurilor. Sunt necesari hibrizi capabili sa suporte atat toxicitatea ionilor de aluminiu in primele faze de vegetetie, cat si seceta in diferite faze de vegetatie si sa-si mentina tonusul fiziologic in conditiile unor factori de mediu nefavorabili.
Activitatea de ameliorare in directia rezistentei la factorii de stres va trebui orientata spre cateva directii importante: studiul sistematic al colectiilor de populatii, soiuri si linii consagvinizate autohtone si straine pentru depistarea surselor de rezistenta genetica; crearea de material initial care sa permita obtinerea de linii consagnvinizate cu insusiri valoroase; selectia liniilor consagnvinizate pe baza unor insusiri proprii valoroase si de transmitere a acestor insusiri in combinatii hibride; perfectionarea metodelor de examinare si notare a caracterelor specifice.
In lucrarea de fata sunt sintetizate rezultatele experimentale acumulate in perioada 1998-2002 cu privire la urmatoarele aspecte: verificarea reactiei fenotipice a genotipurilor (linii consangvinizate si hibrizi) in relatie cu conditiile pedologice si desimii; obtinerea de informatii privind mecanismele genetice implicate in transmiterea ereditara a caracterelor (productia de boabe, decalaj infloritul panicului aparitia stigmatelor, numarul de stiuleti la 100 plante, numarul de boabe pe stiulete si masa a 1000 de boabe (MMB); valoarea liniilor consangvinizate (forme parentale) in relatie cu capacitatea de transmitere reditara a principalelor caractere si insutiri agro-economice; evaluarea genetica a contributiei factorilor citoplasmici ai liniilor consangvinizate pentru exprimarea caracterelor agre-economice; evaluarea genetica a rolului interactiunilor genetice (c. s. c. ), precum si a celor nuclear-citoplasmice. Analiza datelor din bibliografia consulatta conduce la concluzia ca in legatura cu aspectele amintite exista putine informatii, ceea ce determina necesitatea unei ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
