Acum 8-9 decenii, scopul intreprinderilor era, in primul rand, sa produca si nu sa vanda. Era mai dificil sa produci decat sa gasesti piete de desfacere. Nu existau mijloace moderne pentru productia de masa; managerii de atunci erau interesati mai cu seama de imbunatatirea tehnicilor de productie, de procurarea resurselor financiare necesare si de perfectionarea metodelor de organizare a muncii decat de modalitatile de vanzare a produselor.
Dupa al doilea razboi mondial, vanzarea devine principala preocupare a companiilor. Solicitat de foarte multi producatori, care ii propun, in cantitati practic, nelimitate bunurile si serviciile lor, consumatorul devine cea mai pretioasa si rara resursa a intreprinderii.
Intreprinderile au devenit, astfel, tot mai constiente ca pentru a dobandi, pastra si dezvolta o piata nu este suficient sa vinzi marfurile produse, la un pret fixat. Inainte de a concepe un produs, intreprinderea va trebui sa se asigure ca are clienti; pornind de la analiza nevoilor pietei, ea va decide ce anume va produce, pretul, politica de distributie, politica promotionala etc.
Mentinerea unei clientele fidele presupune satisfacerea deplina si pe termen lung a cumparatorilor.
Piata vinului prezinta anumite caracteristici care o particularizeaza in ansamblul pietelor agroalimentare. In cadrul acestei piete, concurenta intre diferitele tipuri de produse joaca un rol important, conturand dimensiunea cererii si ofertei. Efectul de substitutie joaca un rol important in concurenta dintre bauturile alcoolice si cele nealcoolice, fiind un element esential al acestei piete.
Piata vinului este o piata matura afectata puternic de evolutiile favorabile sau defavorabile determinate de obiceiurile de consum si comportamentul de cumparare al consumatorilor de vin.
In tarile traditional producatoare si consumatoare de vin, consumul de vin inferior se diminueaza rapid in timp ce consumul de vin de calitate creste lent. Comportamentul pietei pare sa fie determinat de deviza sa bei mai putin, dar sa bei mai bine. La nivel mondial, consumul de vin este puternic diferentiat pe zone, fiind influentat de obiceiurile de consum al bauturilor alcoolice si de modelul de consum specific fiecarei tari. Tarile europene au fost si vor ramane principalele state consumatoare. Traditia de cultivare a vitei de vie are origini foarte vechi, influentand de-a lungul timpului consumul de vin.
Cu toate acestea, chiar daca vinul si-a demonstrat suprematia de-a lungul timpului, intre beri si vinuri se duce de multa vreme un razboi: un razboi nemilos, un razboi mondial, un razboi de marketing, inclusiv la noi in tara. La inceput erau mici ambuscade la nivel de public relations, pe care observatorii culturali atenti si le amintesc: Specialistii japonezi au descoperit ca vinul prelungeste viata si berea inhiba nu stiu care hormoni si, in contraatac: Specialistii chinezi au descoperit ca berea intareste sistemul imunitar, iar vinul inhiba alti nu stiu care hormoni etc.
Cu ...
CHIRAN A. - "MARKETING AGROALIMENTAR - TEORIE SI PRACTICA, BUCURESTI, EDITURA ORIZONTURI, 2002
DIACONESCU M. - "MARKETING AGROALIMENTAR, BUCURESTI, EDITURA URANUS, 2002
ZAHARIU L. - "POLITICI SI PIETE AGRICOLE - REFORMA SI INTEGRARE EUROPEANA, BUCURESTI, EDITURA CERES, 2005
KOTLER PH. - "PRINCIPIILE MARKETINGULUI, BUCURESTI, EDITURA TEORA, 1999
MANOLE V. , STOIAN M. - "MARKETING, BUCURESTI, ASE, 2004
MANOLE V. , STOIAN M. , ION R. - "AGROMARKETING, BUCURESTI, EDITURA ASE, 2004
COTIDIANUL - "VINUL ISI FACE LOC IN TOPUL PLASAMENTELOR FINANCIARE", 11 OCTOMBRIE 2005
JURNALUL NATIONAL - "VINUL PE INTERNET", 22 NOIEMBRIE 2005
CURENTUL - "INTERVIU CU RADU MORAR", 17 DECEMBRIE 2005
COTIDIANUL - "PIATA VINULUI SE PREGATESTE DE FURTUNA", 12 IANUARIE 2006
ORDIN ADMINISTRATIE PUBLICA NR. 1011/2003
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
