STUDIUL PARTICULARITATILOR BIOLOGICE DE CRESTERE SI FRUCTIFICARE A NOILOR SOIURI DE CIRES IN VEDEREA DIFERENTIERII FORMEI COROANEI SI A TAIERILOR In ansamblul agriculturii, horticultura reprezinta un sector de mare importanta, datorita gamei largi de produse pe care le asigura. Cultura pomilor trebuie sa asigure productii mari si diversificate de fructe pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei, aprovizionarea cu materie prima a industriei alimentare si crearea de disponibilitati pentru export.
Ciresul este o specie pomicola cu deosebita importanta economica, datorita insusirilor nutritive, tehnologice si comerciale ale fructelor si proprietatilor biologice ale pomilor de a valorifica o mare diversitate de conditii pedoclimatice din zonele de campie, colinare sau chiar submontane.
Fiind printre primele fructe ce apar la sfarsitul primaverii, consumul lor in stare proaspata constituie o sursa deosebit de importanta de saruri minerale, vitamine si zaharuri usor asimilabile, de mare valoare pentru organismul uman.
Valoarea alimentara a cireselor se situeaza foarte aproape de celelalte specii samburoase cultivate in Romania: visin, cais, piersic (tabelul 1). Continutul in vitamine si saruri minerale ale fructelor de cires sunt ilustrate in tabelul 2. Ciresele sunt destinate atat consumului in stare proaspata cat si prelucrarii industriale sub forma de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceturi, bauturi alcoolice, produse de cofetarie patiserie, etc.
Continutul ceva mai scazut in zaharuri, insa mai bogat in acizi organici si taninuri, le confera un gust mai acrisor si racoritor.
Avand in vedere continutul mare in apa al fructelor, rezistenta la manipulare, transport si pastrare este mai scazuta, fiind superioara doar capsunilor, zmeurei, murelor.
Intrarea pe rod la 4 - 5 ani de la plantare, productia abundenta an de an, fara periodicitate de rodire, asigura cultivatorilor beneficii substantiale.
Se cultiva masiv, pe aliniamente sau izolat, incepand din zona de campie si pana la 800 m altitudine, valorificand bine terenurile cu pante moderate, cu conditia ca solul sa fie bine drenat.
Portul frumos si inalt, florile deosebit de atragatoare la unele specii de cires, fac ca acesta sa fie si un valoros element din punct de vedere decorativ in parcuri.
Tabelul 1 Compozitia chimica a fructelor speciilor samburoase din Romania (dupa Pomologia R. S. R., vol. IV, 1965) Tabelul 2 Continutul in vitamine si saruri minerale ale fructelor de cires (dupa I.
F. Radu, 1985) Capitolul I SITUATIA CULTURII ClRESULUl 1. 1. Pe plan mondial Productia mondiala de cirese si visine este de cca. 2, 3 mil. tone, ceea ce reprezinta 0, 6 % din productia totala de fructe, care este de aproximativ 450 mil. tone (Peniazek, 1986). Aceste date au valori aproxirnative, intrucat statisticile FAO din ultimii ani, desi publica date referitoare la culturi cu productii globale mici (nuc, alun, fistic zmeur, coacaz etc.
) nu fac referiri la cires si visin, datele fiind luate din ...
AMZAR GH. , CORNELIA PARNIA, GH. DUMITRESCU, E. CARDEI, C. ROSCA - "TEHNOLOGIA CULTURII CIRESULUI SI VISINULUI" - IASI, 1989
AMZAR GH. - "CERINTELE CIRESULUI SI VISINULUI FATA DE FACTORII NATURALI SI UNELE ELEMENTE ORIENTATIVE IAN VEDEREA ALEGERII TERENURILOR PENTRU INFIINTAREA DE NOI PLANTATII" - REZULTATE IN CERCETARE SI PRODUCTIE PRIVIND CULTURA CIRESULUI SI VISINULUI, BISTRITA, 1990
BUDAN S. - "SOIURI VALOROASE DE CIRES PENTRU CONDITIILE ECOLOGICE DIN ZONA ARGES" - HORTICULTURA 5 - 6, 1990
BUDAN S. - "NOI SOIURI DE CIRES, VISIN SI CIRES AMAR" - HORTINFORM, NR. 1 - 2, 1995
BUDAN S. - "CERCETARI PRIVIND ZONAREA AGROECOLOGICA FUNCTIE DE CERINTELE AGROBIOLOGICE ALE SORTIMENTULUI DE CIRES DIN ROMANIA" - ASAS BUCURESTI, TEZA DE DOCTORAT, 1995
CEPOIU N. - "CONGRESUL CIRESULUI DE LA VIGNOLA - ITALIA" - HORTICULTURA 9 - 10, 1992
CEPOIU N. , MONICA MURVAI - "POMICULTURA" - LUCRARI PRACTICE, 1992
COCIU V. - "SOIURI NOI - FACTOR DE PROGRES IN POMICULTURA" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1990
GOZOB T. , CHIRIACULA MICU, EVELINA RUDI, CHIRIAC ST. - "COMPORTAREA UNOR SOIURI DE CIRES RECENT INTRODUSE IN TARA" - LUCR. ST. ICPP, VOL. XI, 91 - 98, 1986
IEZZONI A. - "CHERRIES" - GENETIC RESOURCES OF TEMPERATE FRUIT AND NUT CROPS, 110 - 173, 1990
CORNEL PARNIA, MINOIU N. , MODORAN I. - "REDUCEREA FOLIEI SI MARIREA SARCINII DE ROD A VISINULUI SI CIRESULUI PRIN TAIERI IN VERDE" - LUCR. STIINTIFICE ICPP PITESTI, VOL. VIII, 207 - 222, 1979
CORNEL PARNIA, GOZOB T. , IVAN I. - "REFACEREA POTENTIALULUI DE RODIRE A LIVEZILOR DE VISIN SI CIRES" - EDITURA CERES, 1985
CORNEL PARNIA, COMAN ST. , NICULINA BURLOI - "CONDUCEREA CRESTERII SI RODIRII SPECIILOR POMICOLE SAMBUROASE" - EDITURA CERES, BUCURESTI, 1989
PARNIA P. , MLADIN GH, LILIANA BULGARU - "PRELIMINARY INVESTIGATIONS ON THE SELECTIONS OF CHERRY ROOTSTOCKS" - NEW TRENDS IN CHERRY GROWING, SEMPRE, PRAGA, 1986
POPESCU M. - "POMICULTURA" - EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1993
"ANUARELE STATISTICE ALE ROMANIEI" - EDITURA COMISIA NATIONALA DE STATISTICA, 1993 SI 1996
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
