Pajistile sunt suprafete de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal peren sau temporar.
Ele sunt alcatuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regula dominante. Daca la vegetatia constituita din populatiile speciilor de plante superioare se adauga plantele inferioare, microorganismele si fauna, atunci se poate face o imagine despre formatiunea complexa de viata reprezentata de o pajiste.
In conditiile din tara noastra, agricultura are o importanta deosebita, ea asigurand cantitatile de produse agroalimentare necesare consumului fiziologic normal al populatiei, un numar mare de locuri de munca, materii prime pentru industriile prelucratoare si nu in ultimul rand baza furajera necesara realizarii ratiilor alimentare pentru animale.
Dezvoltarea producerii furajelor este strans legata de cresterea efectivelor de animale atat in sectorul de stat cat si in sectorul particular.
In consecinta, recomandabil este cultivarea speciilor furajere, a caror soiuri asigura productii mari, cum ar fi: leguminoasele perene, sfecla furajera, culturile succesive, pajistile temporare.
Importanta asigurarii cu nutreturi de calitate si alimentatia rationala a animalelor a fost sustinuta cu peste 100 de ani in urma de Ion Ionescu de la Brad, fondatorul agriculturii stiintifice romanesti, care mentiona: ,, Cea dintai imbunatatire de facut vitelor noastre este de a nu le lasa sa moara de foame cine vrea sa aiba lapte mult si bun trebuie sa hraneasca bine vacile cu substante fainoase, cu furaje suculente O importanta sursa de furaje o constituie cele peste 4, 98 milioane hectare de pajisti pentru care sunt necesare o serie de masuri care sa duca la cresterea considerabila a productiei in urmatorii ani.
Suprafata destinata culturilor folosite exclusiv pentru furaj reprezinta aproape 39% din suprafata agricola.
Bacteriile din nodozitatile leguminoaselor contribuie, de asemenea, la ridicarea fertilitatii solului prin fixarea azotului atmosferic si depozitarea lui in sol.
Din intreaga suprafata destinata productiei furajelor, mai mult de 70% este reprezentata de pajisti permanente, iar mai putin de 30% este cultivata cu plante furajere.
Infiintarea de pajisti temporare in locul unor pajisti permanente degradate constituie, ca si in cazul infiintarii lor pe terenuri arabile, una din cele mai importante masuri in procesul de imbunatatire a bazei furajere.
Pajistile cultivate cu soiuri si specii valoroase de graminee si leguminoase perene, pot si trebuie sa contribuie la obtinerea unor furaje cantitativ si calitativ la un pret de cost scazut.
Solurile pe care sunt situate pasunile si fanetele in tara noastra, se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala mai scazuta. Prin recoltele lor plantele atrag anual cantitati apreciabile de azot, fosfor, potasiu, calciu si alte elemente. Pentru obtinerea de productii mari de furaje si stavilirea procesului de eroziune, pajistile permanente degradate de pe pante trebuie transformate in ...
IACOB T. , VINTU V. , SAMUIL C. - "TEHNOLOGIA PRODUCERII SI CONSERVARII FURAJELOR" - EDITURA "ION IONESCU DE LA BRAD", IASI, 2000
IONEL A. - "CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR FURAJERE" - EDITURA "ION IONESCU DE LA BRAD", IASI, 2003
IONEL A. , VINTU V. , SAMUIL C. - "CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR FURAJERE" - EDITURA "ION IONESCU DE LA BRAD", IASI, 2002
JUDETELE PATRIEI, 1985
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
